PIB-ul Rusiei va creşte cu 2% anul acesta, dacă nu se vor înregistra şocuri externe, cum ar fi un nou declin al preţului ţiţeiului, a estimat vineri ministrul Economiei, Maxim Oreshkin, la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveţia), transmite Reuters.
Anul trecut, economia Rusiei s-a contractat cu 0,5-0,6%, conform datelor preliminare, din cauza sancţiunilor occidentale şi a declinului preţului petrolului.
Declinul preţului ţiţeiului, care a început la mijlocul lui 2014, a forţat producătorii să-şi reducă semnificativ cheltuielile în 2015 şi 2016. Cotaţia barilului de ţiţei Brent, un indicator de referinţă pentru industria petrolieră, a depăşit luna aceasta 50 de dolari, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi o serie de state producătoare din afara cartelului au încheiat un acord de reducere a producţiei pe plan global cu 2%.
Rusia, ţară care nu este membră a OPEC, dar care alături de Arabia Saudită şi SUA reprezintă unul dintre principalii producători de petrol ai planetei, a anunţat că este gata să îşi reducă propria producţie de ţiţei cu 300.000 de barili pe zi, adică jumătate din scăderea cerută de OPEC pentru toate ţările producătoare care nu sunt membre ale cartelului.
Moscova este interesată de creşterea preţului la petrol, produs care asigură o mare parte din veniturile sale bugetare. În ultimii doi ani, prăbuşirea preţului la petrol şi sancţiunile impuse de Occident pentru rolul Moscovei în criza din Ucraina au afectat economia rusească. În plus, o reducere a producţiei cu 300.000 de barili pe zi nu este una semnificativă pentru Rusia, în condiţiile în care, în toamnă, producţia sa de petrol a atins un nivel record pentru perioada post-sovietică, de 11,2 milioane barili pe zi.
Oreshkin a declarat că Moscova nu va renunţa la regimul de flotare liberă a rublei, una din măsuri adoptate în 2014 de Banca Centrală a Rusiei pentru a sprijini economia. De asemenea, Banca Rusiei ar putea începe în curând să achiziţioneze valută, profitând de majorarea veniturilor bugetare în urma creşterii preţului ţiţeiului, ceea ce nu va însemna schimbarea sistemului de flotare liberă a rublei, a anunţat ministrul Economiei.
”Nu au existat nici un fel de discuţii privind abandonarea regimului de flotare liberă a rublei”, a dat asigurări Oreshkin.
Banca Centrală a Rusiei are ca obiectiv majorarea rezervelor de aur până la 500 de miliarde de dolari şi intenţionează să cumpere valută de pe piaţă pentru îndeplinirea acestei ţinte.
După ce în 2016 a vândut unele participaţii în producătorul de diamante Alrosa, companiile petroliere Bashneft şi Rosneft, tranzacţii în urma cărora au intrat în buget peste 1.000 de miliarde de ruble (16,8 miliarde de dolari), Rusia intenţionează să-şi reducă în continuare participaţiile deţinute la unele companii.
Anul acesta, Moscova intenţionează să vândă 10,9% în banca de stat VTB şi 25% în compania de shipping Sovcomflot.
Oreshkin a declarat că va fi dificil de vândut o participaţie în VTB, a doua mare bancă din Rusia, din cauza sancţiunilor occidentale, în timp ce vânzarea participaţie de 25% în Sovcomflot este prima opţiune.
Anterior, ministrul Economiei a anunţat că vrea să obţină 25 de miliarde de ruble din vânzarea participaţie de 25% în Sovcomflot.