Cu doar o săptămână înaintea ședinței anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos. experții organizației au dat publicității un top al primelor 5 riscuri majore cu care se confruntă economia globală în prezent.
Raportul anual WEF conține opiniile a 750 de experți economici, anunță CNBC, aceștia identificând primele 5 pericole care amenință să producă puternice turbulențe în lume.
Anemie economică
Creșterea veniturilor și accentuarea diferențelor între diferitele tipuri de economii se clasează pe primul loc în rândul riscurilor pe care experții consultați de WEF le văd că punând probleme serioase pentru următorul deceniu.
Îndelungata perioadă în care dobânzile de referință de pe cele mai importante piețe economice s-au transformat din instrumente de susținere a creșterii economice în adevărate pericole, lucru care l-a făcut pe Andrew Haldane, economistul șef al Băncii Angliei, să declare profesia de economist că trecând „printr-o criză”.
Descreșterea economică a Chinei, un punct discutat și în ianuarie 2016, rămâne încă o sperietoare pentru economiștii din întreagă lume. Anul trecut, yuanul a înregistrat cea mai mare depreciere în fața dolarului american din istorie, fapt care a transformat valuta din China în cea mai slab performanță monedă din zona asiatică.
Și mai îngrijorător este faptul că drumul spre creșterea economică râvnită nu se întrevede încă. Unul dintre experții intervievați de reprezentanții WEF, Dany Rodrik, economist la Harvard, a avansat o ipoteză despre „trilema globalizări”.
Conform acesteia, democrația, suveranitatea națională și integrarea economică nu pot fi compatibile simultan decât două câte două.
Recentele evenimente politice din Europa și Statele Unite arată că democrația și suveranitatea națională tind să predomine în rândul sentimentelor manifestate de alegători.
Bătrânii fac jocurile politice
Decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, alegerea lui Donald Trump că președinte SUA și ascensiunea populismului sunt riscuri geopolitice majore, au apreciat respondenții la studiul privind Percepția Riscurilor Globale (GPRS).
Probleme legate de identitatea culturală par să să fi alimentat surprinzătoarele mișcări politice survenite pe scena politică în 2016.
Fenomenul de îmbătrânire a populației pare să fi dat vârstnicilor ultimul cuvânt în luarea deciziilor politice, cu șanse reduse ca ținerii să mai devină forța decisivă în alegerile democratice din lume, mai rată studiul WEF.
Avans tehnologic
Rezolvarea crizei rezultate în urmă avansului tehnologic rapid din ultimii ani rămâne o altă problemă care nu pare să își găsească prea curând o rezolvare.
Efectul perturbant al noilor tehnologii este pus de experți în legătură directă cu declinul anumitor industrii și deteriorarea pieței muncii, cu vaste implicații asupra stabilității geopolitice, stabilitatea locurilor de muncă și menținerea legăturilor sociale.
A Patra Revoluție Industrială a creat un număr de riscuri fără precedent la nivel global și a exacerbat probleme deja existente, robotizarea și dezvoltarea programelor de Inteligență Artificială anunțându-se ca pericole de top pentru următorii ani.
„Inteligența Artificială ne va ajuta să răspundem cu eficacitate unora dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm în prezent, cum ar fi schimbările climatice și înmulțirea populației globale. În același timp, dependența de aceste programe necesită dezvoltarea unor măsuri de atenuare la fel de importante”, apreciază John Drzik, expert în evaluarea riscurilor globale la Marsh.
Cooperare la nivel global
Tensiunile geopolitice din ultimii ani, dar și ieșirea la rampă a unor personaje politice surprinzătoare, cum ar fi noul președinte american, Donald Trump, au făcut ca 2016 să devină un an în care legături și angajamente asumate la nivel global sau regional să devină brusc castele de nisip.
De la Pactul pentru Schimbări Climatice semnat la Paris și până la Acordurile comerciale și de investiții Trans-Pacifici și Trans-Atlantic, cooperarea internațională pare amenințată de politica promovată de noul lider american.
Lipsa unui ajutor ferm al marilor puteri în susținerea eforturilor de ajutor umanitar al ONU în conflictul sirian denotă iarăși lipsa unei voințe comune în acest sens din partea liderilor globali.
„Liderii politici au nevoie de acțiuni urgente prin care să depășească diferențele ideologice și politice pentru a conlucra în vederea rezolvării provocărilor critice ale momentului”, a apreciat Margareta Drzeniek-Hanouz, șeful departamentului de competitivitate globală și riscuri din cadrul WEF.
Un mediu ostil
Problema politicilor de mediu și a riscurilor ridicate de modificările climatice domină agenda Forumului Economic Mondial de mai bine de un deceniu, iar tema rămâne de actualitate și în prezent.
Acordul de la Paris, ratificat de 110 state, a demonstrat că există speranță în trecerea spre tranziția la o economie globală caracterizată de emisii de carbon reduse, dar lentoarea cu care se desfășoară acest proces s-ar putea dovedi o piedică majoră în atingerea dezideratului exprimat în actul semnat în capitala Franței.
Conform Organizației Mondiale de Meteorologie, 2016 a fost cel mai fierbinte an monitorizat până în prezent, iar experții ONU au avertizat că mai avem doar 84 de ani pentru a rezolvă problema emisiilor poluante înainte ca lumea, așa cum o știm, să treacă prin dramatice schimbări din punct de vedere climatic.
Din nefericire, autorii raportului susțin că, pentru moment, actualul climat politic global reprezintă o piedică serioasă în reluarea discuțiilor pe această temă.