După ce în vara anului trecut fostul preşedinte Nicolae Timofti a semnat decretul prin care Traian Băsescu devenea cetăţean al Republicii Moldova, noul şef al statului de la Chişinău, Igor Dodon, a emis un decret de retragere a cetăţeniei. Cazul urmează să fie examinat de către Curtea Constituţională, după o sesizare făcută de deputatul Grigore Cobzac.
Prezent, luni, în emisiunea „24 de minute” de la Digi24.ro, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, a declarat că disputa din jurul cetăţeniei lui Traian Băsescu nu poate zdruncina ansamblul relaţiei bilaterale dintre cele două ţări, dar estimează, pe baza celor spuse de unii experţi, că decretul semnat de preşedintele Igor Dodon ar putea fi declarat neconstituţional.
„Din 2014, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova – 24,8% din exporturi vin spre România, 13% din importuri vin din România. Deci avem nişte relaţii politice, dar şi la nivel de societate foarte intense, care nu cred că pot fi influenţate foarte mult de acest decret. Cu atât mai mult că, după cum aţi menţionat şi dumneavoastră, unul dintre parlamentarii din Republica Molodva a sesizat Curtea Constituţională cu privire la acest decret de retragere a cetăţeniei. Nu vreau să anticipez rezultatul, dar experţii în domeniu spun că şansele ca acest decret să fie considerat anticonstituţional sunt foarte mari”, a declarat ambasadorul Mihai Gribincea, la Digi24.ro.
Amintim că deputatul PLDM Grigore Cobzac a depus la Curtea Constituțională o sesizare privind controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 16-VIII din 3 ianuarie 2017 „privind retragerea cetăţeniei Republicii Moldova” fostului președinte al României, Traian Băsescu.
Deputatul susține că sesizarea sa se bazează „în mare parte pe jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, care s-a expus în 2002 că retragerea cetățeniei din considerente politice este una arbitrară, dar și pe prevederile actelor internaționale la care Republica Moldova este parte”.
„Decretul încalcă și alte prevederi constituționale, dat fiind faptul că „ascunderea faptelor esențiale” nu a avut loc, iar învinuirea publică în comiterea respectivelor fapte fără hotărâre judecătorească încalcă prezumția nevinovăției”, a mai declarat Cobzac.