Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Practicile străine din agricultură şi…

Practicile străine din agricultură şi voinţa de a revigora ambiţiile „adormite”

Marina şi Gheorghe Malcoci sunt o familie de agricultori din satul Horeşti, Ialoveni. Ei nu cedează în faţa „indispoziţiilor” vremii şi poftelor schimbătoare ale oamenilor şi prin muncă asiduă încearcă să meargă mai departe. „Capul ridicat, mânecile suflecate şi… înainte!. Nimic nu vine de la sine. Dacă vrei ceva – munceşti, cauţi soluţii şi reuşeşti”, este de părere Gheorghe Malcoci, bărbatul care susţine că s-a născut să lucreze pământul.

Familia Malcoci se ocupă cu agricultura de câteva decenii. Experienţa i-a învăţat că trebuie să cultive ceea ce e căutat pe piaţă, pentru a nu ajunge în situaţia multor agricultori care n-au unde-şi vinde roadele păstrate în depozite. „În R. Moldova sunt puţine frigidere de păstrare a fructelor şi legumelor. De aceea, nu ne putem permite să plantăm orice”, explică Gheorghe Malcoci.

Practicile străine, inspiraţia agricultorilor

Familia de agricultori a vizitat multe ţări, unde a cunoscut oameni şi obişnuinţele acestora, care îi ajută să-şi dezvolte afacerea din domeniul agriculturii. „De fiecare dată eram inspiraţi de lucrurile frumoase de acolo, pe care visam să le implementăm în ţărişoara noastră. Reveneam acasă cu convingerea că suntem în stare să reconstruim R. Moldova şi să contribuim la dezvoltarea agriculturii. Dar realitatea a fost alta. Ne-am ciocnit de un perete enorm – lipsa banilor, sau indiferenţa şi dezamăgirea oamenilor, pe care e greu să le înfrunţi”, ne spune Gheorghe.

Însă acest lucru nu i-a oprit, ci i-a motivat să lucreze şi mai mult, pentru a obţine o recoltă bogată şi bună, care să corespundă tuturor cerinţelor. „Mai nou, ne-am plantat nectarine, piersici, câţiva puieţi de alun şi migdal. Toate acestea cresc foarte bine pe teritoriul Moldovei şi e păcat să nu profităm”, explică bărbatul.

În acelaşi timp, el este de părere că oamenii trebuie să mănânce ceea ce e natural. „Ca să fii sănătos, trebuie să creşti şi să mănânci producţie sănătoasă. Acum, cumpărăm de la piaţă, dar nu ştim ce cumpărăm. Bine ar fi să reuşim să stabilim relaţia producător-cumpărător şi să vedem cum e îngrijită o plantă. O practică frumoasă şi atractivă peste hotare este că oamenii pot să meargă în livada agricultorului şi să-şi culeagă singuri fructele. Bine ar fi dacă am reuşi să facem aşa şi la noi. Vreau să fac ceva frumos… Răul îl faci mai repede, iar ceva frumos, sănătos şi util – mai greu…”, este de părere agricultorul.

„Totul porneşte de la o sămânţă sau o crenguţă…”

În urmă cu nouă ani, familia Malcoci a început să planteze flori în sere. „Creştem foarte multe soiuri de flori, însă cartea noastră de vizită este trandafirul chinezesc. Soţia şi fiica, mai ales fiica, sunt pasionate de creşterea acestor trandafiri. Ne gândim, treptat, să predăm ştafeta copiilor noştri”, susţine bărbatul, care are un zâmbet cald de copil. „Totul porneşte de la o sămânţă sau o crenguţă. O luăm, o plantăm şi avem grijă mult timp de ea ca să ajungă ceea ce vedeţi”, detaliază agricultorul, arătând spre trandafirii din ghivece, care sunt aranjate în rând, ca nişte soldăţei. Spune însă că şi florile, care în urmă cu câţiva ani erau la mare căutare, acum sunt mai puţin cumpărate. „Când ne ducem la piaţă să vindem flori, nici nu ne mai supărăm când oamenii doar se apropie, se interesează şi pleacă. Nu-şi pot permite să cumpere flori atunci când au nevoie să mănânce”, îi justifică el.

Pe lângă flori, cei doi soţi au cultivat şi plante medicinale. Însă, peste puţin timp au renunţat. „Oamenii preferă să cumpere aceste plante de la farmacie şi să plătească sute de lei pentru ceea ce e ambalat frumos şi e scump, dar uită că e mult mai sănătos ceea ce e sută la sută natural”, spune cu o notă de mirare în glas Marina Malcoci.

Voinţa şi răbdarea din agricultură

Pe lângă domeniul agricol bine dezvoltat din alte ţări, agricultorul susţine că i-a plăcut corectitudinea oamenilor de acolo. „Nimeni nu încearcă să-l înşele pe celălalt. Munca agricultorilor de acolo este mai apreciată, produsul lor este mai scump decât la noi. Astfel, cultivând şi apoi comercializând ceva, ei îşi întorc de două ori investiţiile şi munca depusă, iar la noi eşti în pierdere”, relatează bărbatul, care susţine că o parte de vină trebuie să şi-o asume şi agricultorii din R. Moldova.

Potrivit lui, oamenii ar trebui să-şi axeze atenţia pe culturile solicitate şi să nu planteze doar porumb şi floarea-soarelui. „Le spun oamenilor că nu trebuie să creştem doar floarea-soarelui, care sărăceşte pământul, ci să ne îndreptăm privirile spre nuci, fructele şi legumele care ar putea fi vândute şi în afara ţării. Încerc să-i încurajez, dar înţeleg că cea mai bună modalitate e să-i intrig şi să-i fac mai ambiţioşi. Moldovenii se apucă de treabă, de obicei, când văd că vecinul câştigă din asta”, explică agricultorul.

„Viaţa trece foarte repede, de aceea nu vreau să stau pe loc şi mereu încerc ceva nou, pentru că vreau să progresăm. R. Moldova are un pământ foarte bun, dar pentru a avea succes în domeniul agriculturii este nevoie de multă voinţă şi răbdare, ca să faci faţă oricărei dificultăţi. Apoi, nu trebuie să te gândeşti doar la bani, ci şi la perspective, dacă nu pentru noi, atunci pentru nepoţii noştri”, ne spune Gheorghe Malcoci, sprijinindu-se în cârja din mâna dreaptă. „Deja am ajuns să am nevoie de cârjă, dar oricum, nu mă dau bătut şi merg mai departe”, zâmbeşte el.