Cele patru scenarii sunt: „Casa împărţită” (toţi europenii împart aceeaşi casă, din raţiuni pragmatice), „Casa comună” (Europa este casa naţiunilor reunite în jurul unor valori comune), „Casa ruinată” (casa europeană zace în ruină) şi „Casa divizată” (europenii sunt vecini care locuiesc separat).
Analiştii politici moldoveni, invitaţi la eveniment, au lăudat iniţiativa autorilor, dar i-au şi criticat pentru prea mult optimism. Cele patru scenarii au menirea să ajute demnitarii europeni să înţeleagă mai bine ce măsuri trebuie să întreprindă UE pentru ca cel mai avantajos scenariu să devină realitate. Toţi membrii Grupului de Scenarii UE+Est 2030 au participat la acest proiect în nume propriu – nu ca reprezentanţi ai instituţiilor sau ţărilor lor. Cele patru scenarii sunt reprezentate metaforic prin patru tipuri de case, în încercarea de a răspunde la întrebarea: În ce fel de casă vor locui toţi europenii în 2030?
Două scenarii optimiste şi două „de război”
Scenariul „Casa împărţită” nu prevede o îmbunătăţire a relaţiei dintre UE şi Rusia până în anul 2020. Această perioadă este descrisă ca „deceniu pierdut”. În această perioadă Rusia va face tot posibilul pentru a-şi păstra influenţa asupra Ucrainei şi a-şi consolida relaţiile economice cu China. Extinderea UE după Balcanii de Vest va fi blocată „de cursul evenimentelor”, iar Parteneriatul Estic al UE va eşua. Cele 6 state din Parteneriatul Estic nu se vor mai afla în situaţia de a alege între alinierea la UE sau Rusia, având o mai mare libertate în a-şi dezvolta propriile agende de politică externă şi internă. Mai aproape de 2024, când se aşteaptă ca oameni noi să vină la putere în Rusia, Moscova îşi va revizui relaţiile de cooperare cu UE. Pe de altă parte, UE se va confrunta cu scindări în plan intern. Cel mai mult vor avea de câştigat ţările din vecinătatea comună, pentru că vor putea coopera şi cu o parte şi cu alta. Comerţul îi va uni pe toţi cei care convieţuiesc în acest „bloc locativ”.
Scenariu „Casa comună” este cel mai pozitiv din toate cele patru. Acesta are în vedere o Rusie transformată. Declinul economic conduce la reforme democratice şi economice care deschid calea ameliorării relaţiilor dintre UE şi Rusia. Pe măsură ce se afirmă noi puteri economice, Rusia şi UE îşi unesc forţele nu doar pentru a pune capăt conflictelor din Europa, ci şi pentru a contracara ameninţările comune. UE nu va recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia, dar o va accepta implicit - „un fapt împlinit”. Conform acestui scenariu, UE, statele din Parteneriatul Estic, Rusia, Kazahstan şi Kîrgîzstan ar urma să încheie un acord de eliminare a vizelor de călătorie. Conflictele din Transnistria, Abhazia, Osetia de sud, Nagorno-Karabah şi Crimeea vor continua să tulbure mediul internaţional, dar vor exista semne ale unei reconcilieri treptate.
Scenariul „Casa ruinată” este scenariul în care locatarii „Casei Europa” stau la aceeaşi masă, dar se ceartă. Neajungându-se la nicio soluţie în criza din Ucraina, confruntările dintre UE şi Rusia continuă până în 2030. Statele Parteneriatului Estic fac în continuare obiectul unei concurenţe intense între UE şi Rusia. Ele se constituie într-o zonă de instabilitate în Europa. Polonia şi Ţările Baltice vor cere garanţii suplimentare de securitate din partea NATO de teama unui „război hibrid”. În consecinţă, se va produce o acumulare de resurse militare în Europa de Est, ceea ce va genera o spirală a escaladării. În replică, Rusia va trimite armament în regiunea Kaliningrad şi-n alte regiuni din apropierea frontierei sale vestice. Rusia va ameninţa cu folosirea armelor nucleare. Conform acestui scenariu, Ucraina va rămâne profund divizată. Moldova va rămâne neutră, temându-se că Rusia ar recurge la forţă armată dacă ar face demersuri în sensul aderării la NATO. Statutul Transnistriei va rămâne neschimbat, la fel ca şi situaţia din Georgia. La această etapă, Parteneriatul Estic este defunct.
Scenariul „Casa divizată” este cel mai urât din cele patru. UE şi Rusia se află în conflict permanent, iar de soluţii durabile nici vorbă. O confruntare militară e puţin probabilă, dar se vorbeşte despre „o pace rece”. Într-un astfel de scenariu, ţările din vecinătatea comună vor avea cel mai mult de suferit. Statele din Parteneriatul Estic oscilează între Est şi Vest. Europa pierde tot mai mult contactul cu noile centre globale de putere din Asia şi America. UE este marginalizată tot mai mult din punctul de vedere al politicii externe. UE nu poate rezolva nici o problemă din vecinătatea sa şi nu poate răspunde cerinţelor partenerilor din Parteneriatul Estic care au viziuni europene. Rusia va mai întreprinde o tentativă nereuşită de a atrage Ucraina în Uniunea Eurasiatică, iar în 2017 „se aşteaptă un nou Maidan”. Acordurile de Asociere cu ţările din Parteneriatul Estic încă vor fi în vigoare, dar multe elemente pozitive vor fi subminate din cauza spiritului confruntaţional din regiune. NATO se activizează considerabil în regiune. Conform acestui scenariu, în anul 2023, Moldova şi Georgia îşi vor depune candidatura pentru aderarea la UE, iar ca urmare, Transnistria „îşi va reînnoi declaraţia de independenţă”.
În zonă sunt doritori de „războaie mari”
Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului din Moldova, Sergiu Ostaf, susţine că cel mai convenabil scenariu pentru Moldova este „Casa comună”. El a precizat, însă, că acesta este şi cel mai puţin posibil. Scenariul „Casa împărţită” are, în opinia sa, cele mai multe şanse. Fostul negociator-şef din partea administraţiei separatiste de la Tiraspol la negocierile în problema transnistreană, Vladimir Iastrebceak, consideră că cel mai bun scenariu este „Casa unită”, iar cel mai realist „Casa divizată”. În opinia sa, „UE trebuie să elaboreze scenarii individuale pentru fiecare stat din vecinătate”.
Analistul politic Corneliu Ciurea a spus că Parteneriatul Estic deja este un proiect ratat. În opinia sa, cele patru scenarii sunt prea optimiste şi urmează evenimente „mult mai dure”: „Dumneavoastră vorbiţi în aceste scenarii de războaie la scară mică, în timp ce în zona noastră sunt prea mulţi care îşi doresc războaie mari”, a menţionat Ciurea. Iar analistul politic Igor Boţan a spus că Rusia îşi doreşte în acest moment să devină „un lider al nemulţumiţilor”. În opinia sa, cea mai bună soluţie ar fi ca „vecinătatea comună” să fie percepută „ca zonă de responsabilitate comună a UE şi Federaţiei Ruse şi să fie depăşită situaţia proastă în care ne găsim”. (…) „UE este un pitic din punctul de vedere al securităţii, iar Rusia un gigant… Sub aspect economic este exact invers. Rusia este o ţară absolut europeană şi ea deja suportă pierderi de prestigiu, iar perspectivele economice sunt sumbre”, a spus Boţan. Potrivit lui, Rusia şi UE au produs o victimă: „Mi se pare că UE este iresponsabilă faţă de victima care se numeşte Ucraina. Atunci când Ucraina a intrat în criză, UE nu a dat dovadă de responsabilitate”, a menţionat Boţan, adăugând că rolul SUA în acest sens ar fi mult mai justificat şi a făcut trimitere la Memorandumul de la Budapesta. În context, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Republica Moldova, Ghenadi Altuhov, care a vorbit în limba română, a subliniat că „UE a pierdut runda în faţa Rusiei atunci când a privit cu ochi foarte blânzi agresiunea Rusiei asupra Georgiei”.
Jurnal.md
