"Comportamentul iresponsabil al UE şi NATO faţă de Macedonia are în mod inevitabil consecinţe asupra politicii noastre interne", a declarat Gjorge Ivanov în timpul discursului său anual către naţiune.

Macedonia doreşte din 2008 să adere la NATO, dar s-a lovit de veto din partea unuia dintre membrii organizaţiei, Grecia, care contestă dreptul vecinei sale de a folosi acest nume. Atena consideră că Macedonia este una dintre provinciile sale nordice. Acest conflict este de asemenea un obstacol pentru aderarea la UE.

Un alt obstacol este şi criza politică ce paralizează ţara de aproape doi ani, marcată de acuzaţii de corupţie şi îngrădiri ale drepturilor democratice fundamentale, acuzaţii pe care şi le aduc reciproc puterea de dreapta şi opoziţia social-democrată.

"Elanul reformelor" angajate pentru a putea să ne aliniem la Occident "a fost pierdut" şi blocarea discuţiilor a devenit "cauza unor noi blocaje în Republica Macedonia", şi-a exprimat regretul Gjorge Ivanov.

De la demararea discuţiilor cu NATO şi UE, autorităţile macedonene "au pus în aplicare reforme şi cetăţenii au stat în aşteptarea unui viitor european ce părea la o aruncătură de băţ". Însă apoi, "aşteptările şi optimismul au suferit o amară dezamăgire", a spus şeful statului macedonean, care i-a cerut UE să "înceteze să blocheze viitorul" ţării sale.

Noul parlament al Macedoniei, rezultat în urma recentelor alegeri, urmează să se întrunească vineri. Partidul dreptei la putere, VMRO-DPMNE, a câştigat alegerile, având în prezent 51 de locuri de parlamentar din 120. Opoziţia social-democrată (SDSM) numără 49 de parlamentari. Partidele minorităţii albaneze vor avea un rol crucial în desemnarea viitorului guvern care va dispune, oricum, de o fragilă majoritate. Principalul dintre aceste partide ale minorităţii albaneze, DUI, a fost până în prezent aliatul VMRO-DPMNE.

Macedonia numără o puternică minoritate albaneză, care reprezintă între 20 şi 25% din cele 2,1 milioane de macedoneni.