Ambasadorul Masanobu YOSHII: Japonia şi Republica Moldova au multiple oportunităţi de cooperare / INTERVIU

 Distanţa mare dintre Republica Moldova şi Japonia nu este un impediment în dezvoltarea cooperării bilaterale. Un argument al acestei afirmaţii este creşterea nivelului schimburilor comercial-economice. Unele detalii ale acestei cooperări sunt comentate de Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei în Republica Moldova, Masanobu YOSHII.

Excelenţă,  anul 2016 marchează o nouă etapă în relaţiile nipono-moldave. Au fost inaugurate Ambasada Republicii Moldova la Tokio şi cea a Japoniei la Chişinău. Dumneavoastră fiind primul ambasador japonez cu reşedinţa la Chişinău pe ce dimensiuni vă veţi axa activitatea, să zicem în primul an de activitate, care a început pe data de 6 septembrie anul curent ?

Aşa este, pe data de 6 septembrie am avut onoarea să prezint scrisorile de acreditare Preşedintelui Republicii Moldova, domnului Nicolae Timofti. Începând cu această dată îmi exercit oficial funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei în Republica Moldova. Iar pe data de 7 septembrie ambasada a organizat o recepţie cu participarea viceministrul parlamentar pentru afaceri externe al Japoniei, Motome Takisawa.

Sunt convins că Japonia şi Republica Moldova vor continua să consolideze prietenia, dar şi să dezvolte cooperarea bilaterală. Există trei domenii prioritare – asistenţa financiară din parte Japoniei pentru Republica Moldova, relaţiile comercial-economice şi schimburile culturale.

Relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au fost stabilite pe data de 26 martie 1992. Pe parcursul acestor ani cooperarea bilaterală a fost menţinută în baza cadrului juridic care cuprinde  36 acorduri încheiate între Guvernul RM şi Guvernul Japoniei, dar mai sunt câteva acorduri  în proces de negociere. Ce domenii cuprind acestea ?

Aceste acorduri sunt axate mai mult pe asistenţa pentru dezvoltare. Pe parcursul anilor Japonia a implementat  mai multe proiecte importante în Republica Moldova, dar acestea ar putea fi extinse şi acoperi noi domenii. Au fost lansate discuţii pentru acordurile care urmează să fie încheiate.

 În Republica Moldova sunt cunoscute mai multe proiecte finanţate de Guvernului Japoniei. Cum sunt stabilite domeniile prioritare – este o solicitare a autorităţilor de la Chişinău sau o strategie a Agenţiei Japoneze pentru Cooperare Internaţională ?

Noi primim solicitări din partea Guvernului moldovean , dar în  acelaşi timp  avem o Strategie pentru dezvoltare. Or, toate cerinţele sunt coordonate.  Din moment ce în Republica Moldova se dezvoltă economia de piaţă,  este o administraţie democratică. Japonia acordă asistenţă pentru susţinerea  acestui proces.

Schimburile comercial-economice, atât la importuri cât şi exporturi, este în creştere, conform site-ului MAEIE de a Chişinău.  Ce produse moldoveneşti au ajuns pe piaţa niponă ? 

Vinul este cel mai des întâlnit produs moldovenesc pe piaţa niponă. Deşi au apărut relativ nu demult, aceste devin tot mai cunoscute. Exporturile de vinuri moldoveneşti în Japonia este în creştere, dar există încă multe posibilităţi de a extinde şi diversifica această piaţă. Or, trebuie să depunem mai multe eforturi în această privinţă şi unele acţiuni în acest sens sunt deja făcute. În perioada 15-16 noiembrie 8 vinificatori din Republica Moldova au participat la ,,Vinexpo Tokio” şi  la un forum global vitivinicol. Iar după aceasta într-o prestigioasă publicaţie specializată din Japonia a apărut un articol despre vinurile moldoveneşti. Autorul, un specialist în domeniu, a menţionat că vinurile moldoveneşti sunt de bună calitate, dar sunt puţin cunoscute în Japonia.  Cu siguranţă la promovarea vinurilor din Moldova îşi va aduce contribui restaurantul ,,Mărţişor”, deschis la Tokio de domnul Endo, manager şef al Asociației Importatorilor Vinului.

Pe lângă proiectele economice, iau amploare şi cele social-culturale. Există un program al Guvernului de la Tokio de promovare a culturii şi limbii japoneze în lume ?

Există o Strategie de promovare a culturii şi limbii japoneze. Sunt organizate diverse activitiăţi cultural-artistice, care au un impact pozitiv asupra acestui proces.  Sosit la Chişinău am rămas plăcut surprins şi impresionat  de faptul că aici cultura japoneză este mult mai bine cunoscută decât imi imaginam. Am participat la mai multe evenimente culturale şi am constatat că în Republica Moldova cultura este apreciată. Astfel, am decis ca în anul 2017 să organizăm ,,Săptămâna Fimului Japonez”. Iar la promovare limbii japoneze un rol considerabil îl are Fundaţia pentru Relaţii Moldo-Japoneze. Pe parcursul a 15 ani mai mulţi tineri au studiat limba japoneză.  Vom colabora cu această Fundaţie în vederea extinderii cooperării pe dimensiunea culturală.

Japonia, sub aspect cultural, are tradiţii milenare. Acestea sunt păstrate, conservate ? 

În Japonia cultura milenară armonizează cu cea modernă. Unele tradiţii, obiceiuri sunt transmise din generaţie în generaţie. De exemplu şi în Republica Moldova sunt cunoscute Anime şi Manga, la fel şi Ikebana.  Chiar dacă unele tradiţii sunt modernizate, păstrăm rădăcinile, spiritul de altă dată.

Un turist străin,  inclusiv din Republica Moldova, ce traseu ar trebui să-şi stabilească pentru a descoperi splendorile Japoniei ? Ce obiective turistice ar trebui vizitate în primul rând ?

Înainte de a veni la Chişinău, în calitate de ambasador al Japoniei în Republica Moldova, am activat în Australia şi am constatat că australienii vizitau Japonia mai mult pentru schi, dar presupun că moldovenii ar fi mai interesaţi de locurile istorice ale ţării mele. Tokio este prima destinaţie, o metropolă modernă, dar care păstrează multe monumente istorice. Eu aş recomanda celor pasionaţi de istorie şi tradiţii vizitarea oraşului Kyoto, care în perioada secolelor 8-19 a fost capitala Japoniei. Aici sunt păstrate multe monumente de valoare mondială. De asemenea, recomand Nara şi Osaka. Sunt foarte multe locuri frumoase care merită să fie vizitate.

 Interviu realizat de Anatol CACIUC

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.