Integritate

Consilierii președintelui: averi, interese și „pete” din trecut

Autor: Victoria Dodon
28/12/2016 38301

La câteva zile după învestirea oficială în funcție, pe 26 decembrie, președintele Igor Dodon și-a prezentat echipa de consilieri care îl vor sfătui pe parcursul celor patru ani de mandat. Cei mai mulți dintre aceștia au făcut parte din echipele guvernamentale din perioada guvernării comuniste, iar o parte dintre ei au susținut Partidul Socialiștilor, al cărui lider a fost Dodon până nu demult, fie prin implicare activă în activitățile formațiunii, fie prin donații generoase în timpul campaniilor electorale din ultimii ani.

Ion Ceban, unul dintre cei mai generoși sponsori la scrutinul prezidențial

Foto: CIJM

Ion Ceban (36 de ani) va fi noul purtător de cuvânt al șefului statului, dar și consilier pe domeniul politic. Din iulie 2015, el este președinte al fracțiunii socialiștilor din Consiliul Municipal Chișinău și, deocamdată, nu renunță la fotoliul de consilier municipal. „Voi continua să cumulez funcțiile. Potrivit juriștilor, nu există incompatibilitate între cele două”, a precizat socialistul pentru Anticoruptie.md. Totodată, până acum, Ceban a mai activat în calitate de consilier al fracțiunii PSRM din Legislativ, funcție la care a renunțat îndată ce a intrat în echipa șefului statului. În perioada 2007-2008, colegul de partid al lui Dodon a deținut funcția de viceministru al Educației, Tineretului și Sportului, după care a obținut mandatul de deputat, deținut între anii 2011-2015. Cunoscut în trecut drept unul dintre fruntașii Partidului Comuniștilor, Ceban a părăsit formațiunea în anul 2012, împreună cu Igor Dodon, devenind membru PSRM.

În 2015, în calitate de consilier în Legislativ, socialistul a avut un venit de 132.327 de lei și o indemnizație de 67.788 de lei. Soția sa a contribuit la bugetul familiei cu alte 138.612 lei, primite în calitate de indemnizație, potrivit declarației de avere. În primul său an de activitate ca deputat, Ion Ceban nu declara alte averi decât veniturile salariale. Între timp, politicianul s-a făcut cu un teren intravilan de 0,059 hectare, cumpărat în 2012, și o mașină de marcă Toyota Prius, fabricată în 2005 și dobândită la fel în 2012, în schimbul sumei de 68.000 de lei. Totuși, Ceban se află în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin nicio locuință.

La prezidențialele din acest an, Ion Ceban împreună cu mama sa, Eugenia Ceban, l-au susținut financiar pe candidatul Igor Dodon cu 108.000 lei. Dintre acești bani, 58.000 de lei au fost donați de Eugenia Ceban, care de asemenea face parte din fracțiunea PSRM din CMC. Suma reprezintă aproape jumătate din veniturile sale declarate pentu 2015. Cei doi au contribuit la formarea fondului electoral al PSRM și la alegerile parlamentare din 2014, când Ion Ceban a făcut o donație de 90.000 de lei, iar mama acestuia - de 86.700 de lei. Despre toți sponsorii candidatului socialist la scrutinul prezidențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris anterior în cadrul unei anchete.

Vasile Șova, implicat în nereguli financiare pe când era viceministru de Externe

Ex-deputatul Vasile Șova (57 de ani) revine în domeniul Reintegării, în care a activat timp de șapte ani, fiind unul dintre cei mai longevivi miniștri de pe timpul guvernării comuniste. El a ocupat fotoliul de ministru al Reintegării în perioada 2002-2009, în cadrul celor două Guverne Tarlev și în Cabinetul Zinaidei Greceanîi. Ulterior, în 2009, a devenit deputat al fracțiunii PCRM. A fost reales la anticipatele din 2010 și și-a păstrat mandatul până în anul 2014, când nu a mai reușit să acceadă în Legislativ. Până la instalarea guvernării comuniste, politicianul a ocupat funcția de viceministru al Afacerilor Externe (1995-1998) și Ambasador al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză (1998-2002).

Foto: jurnaltv.md

Inclus cu numărul 14 pe listele PCRM în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, demnitarul a figurat în așa-zisa „listă neagră” a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat, în cadrul căreia un grup de jurnaliști a prezentat mai mulți candidați compromiși sau cu probleme de integritate.  

Atunci, jurnaliștii aminteau despre un raport al Curții de Conturi în care s-a constatat că Şova, în perioada 1996-1998, pe când deţinea funcţia de viceministru al Afacerilor Externe, a fost implicat în acordarea paşapoartelor diplomatice persoanelor care nu aveau dreptul să le primească. Auditorii susțineau că, dintr-un număr de 635 de paşapoarte diplomatice ce urmau a fi retrase de la persoane care au pierdut dreptul de folosire a lor, 420 de acte nu au fost retrase. Curtea a mai stabilit că Vasile Şova, alături de alte persoane responsabile, a admis un şir de încălcări în activitatea Aparatului Central al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare. În special, era vorba despre gestionarea proastă a finanțelor publice, cheltuieli nejustificate, procurarea utilajului care nu a mai fost folosit și lipsa de reacție pentru a preveni admiterea unor abuzuri.

În ultima declarație de venituri disponibilă, cea pentru anul 2013, completată în calitate de deputat, el a trecut pe hârtie opt terenuri intravilane și extravilane, un apartament cu trei camere în Chișinău și o vilă de aproape 40 de metri pătrați în satul Crasnoarmeiscoe, raionul Hâncești, lăsată soției sale drept moșternire de la părinți. Vasile Șova vorbește fluent limbile rusă și ucraineană, dar nu cunoaște limba română.

Andrei Neguța a lăsat nereguli grave la Paris și la Moscova, unde a fost Ambasador

Foto: politics.md

Noul consilier prezidențial pe politică externă are în spate o carieră diplomatică construită pe timpul guvernării comuniste. El a fost Ambasador al Republicii Moldova în Franța și Spania, în perioada 2003-2006, și Ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, între 2009 și 2012. În 2010, Mihai Ghimpu, pe atunci președinte interimar al statului, a propus rechemarea lui Neguţa pe motiv că ar fi fost loial Partidului Comuniştilor şi nu intereselor țării. Ambasadorul a fost însă rechemat din funcţie doi ani mai târziu, în aprilie 2012, după ce a declarat într-un interviu că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din regiunea transnistreană „ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune”.

Neguța a fost vizat într-un raport al Curții de Conturi din anul 2007, potrivit căruia, pe durata mandatului său de șef la Ambasada Republicii Moldova în Franța, au fost comise mai multe nereguli legate de gestionarea banilor. Astfel, circa opt mii de lei au fost folosite pentru deplasările private ale unui membru al familiei ex-ambasadorului la Madrid și Barcelona, pentru plata convorbirilor telefonice personale ale administratorului-şef al Ambasadei, pentru cadouri şi obiecte de uz casnic. De asemenea, ambasadorul ar fi retras de la bancă semnătura contabilului-şef pentru a putea ridica sume de bani necondiţionat. În total, pe parcursul ultimului an de mandat, Ambasada ar fi gestionat fraudulos 375.000 de lei.

Nu s-a trecut fără nereguli nici în timpul misiunii diplomatice de la Moscova. În 2012, Curtea de Conturi a depistat grave încălcări și la Ambasada Republicii Moldova din Federația Rusă. Pe lângă gestionarea frauduloasă a resurselor financiare, din inventarul Ambasadei ar fi dispărut patru picturi care fac parte din Patrimoniul Naţional. Un an mai târziu, în 2013, jurnaliștii au scos la iveală cazul automobilelor de lux cu numere de înmatriculare diplomatice atribuite Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Era vorba de circa 60 de mașini de marca Bentley, BMW, Mercedes sau Skoda, atribuite Ambasadei, preţul total al acestora fiind de milioane de euro. Reporterii au mai scris că printre cei care foloseau maşinile era şi omul de afaceri Ilan Shor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Unele numere diplomatice ar fi fost atribuite unor businessmani în schimbul a 30.000 de dolari, iar altele - în schimbul unor favoruri. Numerele de înmatriculare diplomatice ar fi fost eliberate anume pe durata mandatului de ambasador al lui Andrei Neguța.

Andrei Neguța, prezentând acreditările lui Dmitri Medvedev, (mai 2009) Foto: kremlin.ru

Procurorii de la Chişinău au pornit o cauză penală pentru exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, dar cazul a rămas neelucidat. În toamna anului trecut, oamenii legii precizau că au trimis Poliţiei din Federaţia Rusă o interpelare prin care au cerut să fie informaţi cine a solicitat numere diplomatice. Autorităţile Federaţiei Ruse au refuzat să acorde asistenţă juridică colegilor din Moldova. La mai bine de un an de atunci, dosarul bate pasul pe loc. 

„Nu am primit niciun răspuns la comisia rogatorie, alte acțiuni în ultimele câteva luni nu s-au întâmplat. Uneori ne este dificil să colaborăm cu Federația Rusă, dar fără o reacție din partea lor nu putem avansa în investigarea cazului”, ne-a declarat Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticoruptie. 

Odată rechemat, Neguța a ajuns consilier la Mitropolia Moldovei, responsabil de relațiile Bisericii cu misiunile diplomatice acreditate în Rusia şi ţările din Comunitatea Statelor Independente. Mitropolitul Vladimir i-a acordat ordinul „Cuviosul Paisie Velicikovski”, pentru „eforturile depuse în calitatea sa de diplomat, dar şi pentru susţinerea diverselor activităţi ale Bisericii”. Pe de altă parte, diplomatul a fost membru PCRM până în septembrie 2014, iar o lună mai târziu, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, a candidat deja pe listele PSRM, fiind pe poziția a cincea. Și-a păstrat fotoliul de deputat până în prezent. El a mai fost deputat pe listele PCRM și între anii 1998-2001, pe când era secretarul Comitetului Central al formațiunii. Tot Neguța i-a fost contracandidat Zinaidei Greceanîi la funcția de șef al statului în cea de-a doua tentativă eșuată de alegere a președintelui, din iunie 2009.

În 2015, Neguța a avut un venit de 188.484 de lei din salariul de deputat și o pensie totală de 57.000 de lei. El nu a trecut în declarație niciun teren, casă sau mașină. În schimb, a declarat mai multe conturi bancare și acțiuni în șapte companii, de la care nu ar fi primit nicio dobândă: SA Răut din Bălți, SA Nord Mobilă din Drochia, SA Unita și SA Zidcalten din Hâncești, SA Nord Zahăr din Briceni, SA Provit de la Cahul și SA Fond din Capitală. În campania electorală pentru prezidențiale, Neguța a donat 74.200 de lei candidatului Igor Dodon.  

În octombrie 2015, deputatul a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, fiind bănuit că nu a înscris mai multe informații în declarația de venituri pentru anul 2014. Mai exact, el nu a declarat niciun bun imobil, deși avea viză de reședință pe teritoriul Republicii Moldova, nici faptul că deținea cote-părţi sau acţiuni, pe când bazele de date arătau calitatea de fondator a acestuia la Hînceşti Privat SRL şi SA „FOND – Administrator Fiduciar”. De asemenea, Neguţa a indicat zero informaţii la capitolul active financiare şi niciun venit obținut de către soţia sa. Fiind audiat de către membrii Comisiei, Neguța a explicat printre altele că apartamentul pe care îl deținea în Moldova a fost vândut în anul 2004, în timp ce familia era stabilită peste hotarele țării. În 2012, și-a stabilit viză de domiciliu pentru a putea primi pensia, iar după revenirea acasă, în 2014, soții Neguța au trăit în apartamentul fiului lor. El a dat explicații și vizavi de celelalte neclarități din declarație, iar cauza a fost clasată.

Maxim Lebedinschi, avocatul devotat socialiștilor

Foto: realitatea.md

Juristul și reprezentantul Președinției în relațiile cu Parlamentul şi Guvernul, Maxim Lebedinschi (30 de ani) este unul dintre membrii Comisiei Electorale Centrale, componența căreia a fost votată în iunie 2016. El are legături strânse cu socialiștii de ani buni. De altfel, în avizul consultativ privind integritatea sa, atunci când a fost votat de Legislativ pentru funcția de membru CEC, Serviciul de Informații și Securitate atenționa deputații că Lebedinschi este membru de partid, fapt care vine în contradicție cu prevederile Codului Electoral. În rest, SIS concluziona că noul membru al Comisiei nu se confruntă cu probleme de integritate.

Lebedinschi a precizat pentru portalul Anticoruptie.md că va trece în noua funcție începând cu data de 2 ianuarie 2017 și nu renunță, deocamdată, la fotoliul de membru al CEC. „Pentru a exclude interpretarea eronată a legii, vom adresa un demers Autorității Naționale de Integritate, care urmează să se expună dacă este sau nu conflict de interese între cele două funcții. În dependență de răspunsul primit, vom decide cum vom acționa”, ne-a spus juristul.

Maxim Lebedinschi deține licență de avocat din ianuarie 2010. În trecut, el a activat ca apărător în Cabinetul de avocați „Avornic și Partenerii” și în Biroul Asociat de Avocați „Lebedinsky & Partners” (pe care l-a condus alături de fratele său, deputatul socialist Adrian Lebedinschi). Între 2013 și 2015 ,a fost reprezentant al deputaților din legislativ în fața Curții Constituționale, după care consilier netitular al fracțiunii PSRM. Totodată, el a colaborat anterior și cu Fundația de Binefacere „Soluția”, care îi aparține lui Igor Dodon. În ultimii ani, avocatul l-a apărat de mai multe ori în instanță pe Igor Dodon. Totodată, el a fost reprezentantul CEC în dosarul „Diaspora versus Republica Moldova”. 

La fel ca și colegul său Ion Ceban, și Lebedinschi a fost generos cu socialiștii. La alegerile parlamentare din 2014, el a donat formațiunii 188.100 lei. Fratele său, Adrian Lebedinschi, a contribuit cu 74.600 de lei în susținerea candidatului Dodon la funcția de președinte. El a mai donat Partidului Socialiștilor 174.250 de lei la parlamentarele din 2014 și 44.000 de lei la alegerile locale din 2015.

Popovici (prim-plan) și Perju (spate) Foto: realitatea.md

De altfel, membrul CEC se numără printre persoanele afiliate PSRM care au împrumutat anul trecut jumătate de milion de lei de la firma Exclusiv Media SRL deținută de deputatul socialist Corneliu Furculiță și proprietară a postului NTV Moldova. Banii fac parte dintr-un transfer de peste 30 de milioane de lei veniți pe conturile companiei media de la o firmă off-shore înregistrată în Bahamas. Schema, desfășurată cu câteva luni înainte ca să demareze cursa pentru alegerile prezidențiale, a fost scoasă la iveală de reporterii RISE Moldova. Atunci, Lebedinschi le-a declarat jurnaliștilor că împrumutul a fost restituit integral firmei Exclusiv Media SRL.

Corneliu Popovici și Ion Perju, experții în Educație și Agricultură

Corneliu Popovici, care îl va sfătui pe șeful statului în problemele legate de educație, cultură și cercetare, este fost conferenţiar universitar la Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Pe timpul guvernării lui Vladimir Voronin, el a fost vicedirector al Academiei, fiind eliberat în martie 2008. Ion Perju vine la Președinție în calitate de consilier pe domeniul agroindustrial și al administrației publice, lăsând funcția de expert agro-alimentar la Banca Mondială, în cadrul Proiectului de ameliorare a competitivității (ACED), finanțat de Guvernul SUA. Anterior, el a fost viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare în Guvernul Greceanîi (2008-2009). 

Foto: vedomosti.md

Elena Gorelova, economista cu critici vehemente la adresa actualei guvernări

Deocamdată, unica doamnă printre consilierii prezidențiali este Elena Gorelova, doctor în științe economice și vicedirector al Centrului de Investigații Strategice și Reforme, organizație neguvernamentală care desfășoară cercetări și elaborează strategii în domeniul politicilor economice. Ea a ocupat fotoliul de viceministru al Economiei la începutul anilor 2000, pentru o scurtă perioadă de timp. A criticat acțiunile actualei guvernări în repetate rânduri, iar în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale l-a reprezentat pe candidatul Igor Dodon la câteva dezbateri.

Ruslan Flocea, de la CNA, la secretar general al Președinției

Noul secretar al Președinției va lăsa fotoliul de la CNA pentru a accede în funcție. Ruslan Flocea a fost șef al Direcției Generale Teritoriale (DGTA) Centru a instituției începând cu luna mai 2014. Anterior, el a făcut parte din echipa guvernamentală a Zinaidei Greceanîi, actuala președintă PSRM. Acesta a deținut funcția de consilier al prim-ministrei, în perioada 2008-2009.

Foto: realitatea.md

În calitate de conducător al DGTA Centru, Flocea a avut un salariu de circa 18.700 de lei lunar (224.872 de lei pentru 12 luni ale anului), iar soția sa a avut un venit de 175.603 lei, în calitate de angajată a Companiei Naționale de Asigurări Sociale. Familia Flocea deține două case de locuit: una cu o suprafață de 85,4 metri pătrați plus anexe, moștenită încă în 1994, iar alta - de 160,4 metri pătrați, obținută prin donație în 2014. Totodată, cuplul are în proprietate cinci terenuri, unul dintre care, cu destinație agricolă, se întinde pe o suprafață de peste 1,6 hectare. Anul trecut, Flocea și-a vândut automobilul de model Opel Zafira KAO, tranzacție de pe urma căreia a mai câștigat 80.000 de lei, și a rămas cu un Vokswagen Touran fabricat în 2011, pe care îl conduce prin mandat.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Shining a light on electoral transparency in Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Freedom House.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii