Mulți oameni sunt predispuși să-și „amintească” evenimente care nu s-au întâmplat niciodată, conform unei cercetări realizate de Universitatea din Warwick, Marea Britanice.
În jur de 50% dintre oameni sunt susceptibili să creadă că au experimentat evenimente fictive, a constatat acest studiu privind falsa memorie, care a inclus peste 400 de persoane, relatează eurekalert.org.
Întrebări cu privire la autenticitatea amintirilor sunt folosite în investigațiile criminalistice și în sălile de judecată.Dezinformarea în știri poate crea amintiri colective incorecte, care afectează comportamentul și atitudinile societății.
În cadrul acestei cercetări, cu privire la amintirile false, dr. Kimberley Wade, din cadrul Departamentului de Psihologie al Universității Warwick demonstrează că, dacă ni se vorbește despre un eveniment complet fictiv din viața noastră și ne imaginăm în mod repetat că evenimentul are loc, aproape jumătate dintre noi ar accepta că a făcut acel lucru.
Peste 400 de participanți la studii de „implantare de memorie” au avut evenimente autobiografice fictive, care le-au fost sugerate, și s-a constatat că aproximativ 50% dintre participanți au crezut, într-o oarecare măsură, că au experimentat acele evenimente.
Participanții la aceste studii și-au amintit o serie de evenimente false, cum ar fi o plimbare cu balonul cu aer cald în copilărie, o festă făcută unui profesor sau un haos creat la o nuntă de familie. 30% dintre participanți au părut să-și „amintească” evenimentul — au acceptat evenimentul sugerat, au elaborat cu privire la modul în care acesta a avut loc și chiar au descris imagini din derularea întâmplării. Alți 23% au arătat semne că au acceptat evenimentul sugerat într-o oarecare măsură și au crezut că s-a întâmplat cu adevărat.
Dr. Wade și colegii săi concluzionează că poate fi foarte dificil de determinat momentul în care o persoană își amintește evenimente trecute reale, spre deosebire de amintirile false — chiar și într-un mediu controlat de cercetare; și cu atât mai mult în situații reale de viață.
Aceste descoperiri au semnificație în multe domenii — ridicând semne de întrebare în legătură cu autenticitatea amintirilor în investigațiile criminalistice, sălile de judecată și tratamente de terapie.
Mai mult decât atât, amintirile colective ale unui grup mare de oameni sau ale unei societăți ar putea fi incorecte — din cauza dezinformării din știri, de exemplu — care are un efect mare asupra percepțiilor și comportamentului oamenilor.
„Noi știm că mulți factori influențează crearea de false credințe și amintiri — cum ar fi a cere unei persoane să-și imagineze în mod repetat un eveniment fals sau să vizualizeze fotografii pentru a-și „împrospăta” memoria. Dar nu înțelegem pe deplin modul în care interacționează toți acești factori. Studiile pe scară largă, cum este mega-analiza noastră, ne face să progresăm”, a declarat dr. Wade.
„Constatarea că o mare parte dintre oameni sunt predispuși să dezvolte credințe false este importantă. Noi știm din alte cercetări că aceste credințe distorsionate pot influența comportamentele oamenilor, intențiile și atitudinile”.
Oamenii de știință folosesc variante ale acestei proceduri timp de 20 de ani pentru a studia modul în care oamenii își aminti experiențe cu totul false.