În anul care se încheie mai mulţi oficiali moldoveni au efectuat vizite de lucru la Paris. De asemenea, şi delegaţi franceze s-au aflat în vizită la Chişinău. Acestea, dar şi alte evenimente argumentează buna cooperare dintre Republica Moldova şi Republica Franceză. Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al ţării noastre la Paris, Lilian Moraru punctează unele dintre acestea.
Domnule ambasador, v-aţi început mandatul pe data de 16 februarie anul curent, după ce aţi prezentat scrisorile de acreditare președintelui Franței. De atunci au avut loc multiple evenimente. Acestea cum au influenţat cooperarea bilaterală moldo-franceză ?
În realitate, scrisorile de acreditare le-am prezentat cu o zi înainte de ziua menționată de dumneavoastră, adică la 15 februarie. Poate că o zi se și mai pierde, uneori, în șirul celor 365 câte le are anul, eu, însă, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare președintelui Hollande şi fiind la primul mandat de ambasador, am trăit clipe cu o puternică încărcătură emoțională, fapt pentru care ziua respectivă va rămâne adânc întipărită în memorie. Anume începând cu 15 februarie 2016, mi s-a atribuit de-jure, în raport cu autorităţile franceze, întreaga gamă de prerogative oferite unui ambasador pentru a-și reprezenta țara.
Perioada despre care mă întrebați aş aprecia-o drept una plină de vitalitate, fiind înregistrată o intensitate a dialogului bilateral pe palierul decizional şi cel sectorial, alături de organizarea numeroaselor evenimente cultural-artistice, care, l-a rândul lor, au contribuit la promovarea unei imagini pozitive a Republici Moldova în Franţa.
În ceea ce privește dialogul politic, am să mă refer doar la cele mai importante acțiuni, la nivel ministerial, în ordinea în care s-au derulat în capitala franceză. În context, în luna martie, s-a desfăşurat vizita de lucru a Ministrului Culturii, Monica Babuc, în cadrul căreia au fost purtate discuţii cu factori de decizie din Executivul şi Legislativul francez, alături de întrevederi cu reprezentanții uniunilor de creaţie. Un rezultat palpabil al acestei vizite a fost antamarea unei cooperări între Centrele Naţionale de Cinematografie ale Franţei şi Republicii Moldova, care, de altfel, continuă cu succes și în prezent.
Au urmat alte vizite nu mai puţin valoroase, precum cea a Viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Octavian Calmâc, domnia sa având o agendă foarte consistentă și, bineînțeles, cu vârfuri economice. Printre subiectele abordate s-a regăsit şi Convenţia moldo-franceză privind evitarea dublei impuneri şi prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, un tratat multaşteptat în special de către mediul de afaceri. În cadrul discuţiilor, s-au convenit paşii următori pe care trebuie să-i întreprindă ţara noastră pentru a încheia acordul respectiv şi mă bucură faptul că avansăm pe acest dosar.
Către sfârșit de an și Ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Vasile Botnari, s-a aflat la Paris pentru a participa la Summit-ul mondial al Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă.
În direcția opusă, printre cele mai importante vizite ale demnitarilor francezi în Republica Moldova care s-au desfăşurat pe parcursul perioadei de referinţă, aş menţiona vizita din luna iunie a Secretarului de stat pentru afaceri europene al Republicii Franceze, Harlem Desir, împreună cu Ministrul afacerilor externe al României, Lazăr Comănescu, în cadrul căreia au fost abordate cu predilecţie chestiunile vizând parcursul european al ţării noastre.
Totodată, în luna iulie, Ministrul muncii, protecției sociale și familiei, Stela Grigoraș și Directorul general al Oficiului Francez pentru Imigrație și Integrare, Diedier Leschi, au semnat o declarație comună , care prevede cooperarea moldo-franceză în acordarea ajutorului pentru reintegrare a cetățenilor reîntorși în țară. Acest document a anticipat încheierea unui acord, pe care avem certitudinea că îl vom semna în perspectivă, în virtutea căruia cetățenii Republicii Moldova care au locuit și au muncit în Franța vor primi suport de reintegrare la întoarcerea în țară. Aceștia vor beneficia de ajutoare materiale și financiare pentru dezvoltarea unei afaceri, încadrarea în câmpul muncii precum și incluziunea socială.
Pe dimensiunea economică aş releva desfăşurarea a trei forumuri economice de anvergură: la Paris, în marja vizitei deja menţionate a vicepremierului Octavian Calmâc, la Roanne, pe 23 noiembrie şi în ziua următoare la Rueil Malmaison. Totodată, ne bucurăm că anul acesta o delegaţie numeroasă a producătorilor din ţara noastră a participat în capitala franceză la una din cele mai mari expoziţii internaţionale în domeniul agroalimentar. Nu pot să trec cu vederea şi reuşita legată de prezenţa producţiei vinicole a 12 companii moldovenești în Oraşul Vinului – noua emblemă culturală şi turistică a regiunii Bordeaux dedicată industriei vinului, inaugurat la sfârşitul lunii mai, în prezenţa preşedintelui francez Francois Hollande.
La capitolul promovării capitalului turistic, țin să menționez că în perioada 31 mai –3 iunie 2017, la Chișinău, urmează a fi organizat cel de-al treilea festival european de strategie și turism. Decizia în cauză a fost luată după ce, în luna aprilie, o delegație franceză în frunte cu dl Patrick Ollier, Președintele Metropolei Marele Paris, a vizitat Republica Moldova. Obiectivul deplasării a ţinut de studierea dosarului de candidatură al Chişinăului vizând găzduirea acestui eveniment, fiind organizate în acest scop întâlniri cu înalți demnitari din cadrul Primăriei mun. Chișinău, Ministerului Culturii şi Agenției Turismului. Cu această ocazie, a fost semnat Acordul de parteneriat privind desfăşurarea Festivalului respectiv în Republica Moldova. Cu siguranță, acest mare eveniment al turismului european va contribui la dezvoltarea activității și atractivității turistice ale țării noastre la nivel european și avem deplina încredere că festivalul dat va fi ocazia inițierii unor noi parteneriate între reprezentanții industriei turistice europene, în mod general, și ale celor moldo-franceze, în mod special.
Şi la capitolul cooperării între autorităţile locale ale celor două state ar fi multe de spus. Pentru a nu plictisi însă radioascultătorul, aş dori doar să mă limitez în a consemna desfăşurarea în luna iunie, în or. Villefranche-sur-Saône, a unui program festiv dedicat celei de-a 40 aniversări de stabilire a relațiilor de prietenie și 20 de ani de relații de înfrățire între localitatea dată și raionul Călărași, eveniment la care a participat o delegaţie numeroasă din raionul respectiv, în funte cu preşedintele acestuia, Sergiu Artene.
Probabil, aţi avut înscrise în agendă, pe termen scurt, şi alte acţiuni. Care au rămas nerealizate ?
Turbulențele politice din Republica Moldova, din regiunea în care ne aflăm, alături de evoluţiile la nivel european vizând Brexit-ul, criza migranților, situaţia în materie de securitate legată de comiterea actelor teroriste pe teritoriul francez, pregătirile către alegerile primare din Franţa în perspectiva celor prezidenţiale din 2017, nu ne-au permis să realizăm vizita în Republica Moldova a deja ex-premierului francez, Manuel Valls, deși avusem acceptul său de principiu în acest scop. Din aceleași considerente, n-a fost posibil să aibă loc în a doua jumătate a anului reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, deși, iniţial, exista întreaga disponibilitate a ambilor co-președinți – Franța și România, alături, bineînțeles, de deschiderea țării noastre de a organiza ședința respectivă.
Nu mai puțin important a fost și demersul ambasadei, în prezent examinat de către Primăria orașului, de a atribui numele lui Mihai Eminescu unei piețe din sectorul 5 al capitalei franceze. În pofida multiplelor întrevederi pe care le-am avut pe parcursul anului curent cu demnitarii primăriei Parisului, soluţionarea acestei întrebări trenează în timp.
La fel sperasem să putem avansa mai mult şi pe dosarul vizând conversiunea permiselor de conducere, un proiect de tratat bilateral în materie fiind expediat acum câţiva ani în adresa părţii franceze. Acest acord este unul multaşteptat de concetăţenii noştri din Franţa. Totuşi, către sfârșit de an, am reuşit să deblocăm situaţia, convenind, de comun acord cu reprezentanţii ministerului de interne francez, asupra paşilor următori care vor fi întreprinşi în viitorul apropiat pentru a avansa la acest capitol.
Vorbind de regrete, nu pot să trec cu vederea şi cazul cu lipsa buletinelor de vot la secţiile de votare din regiunea pariziană în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. În perspectiva apropiată, intenţionăm să avem întrevederi cu reprezentanţii organizaţiilor diasporale pentru a formula împreună propuneri, preponderent de ordin legislativ, ce ar exclude pe viitor astfel de situaţii regretabile.
Pe parcursul exercitării funcţiei la Paris aţi avut posibilitatea să vă întâlniţi cu conaţionalii noştri din Franţa. Ce ne puteţi spune despre încadrarea acestora în cotidianul francez ?
Am spus-o şi cu alte ocazii că, dincolo de toate, eu sunt mândru de conaționalii noștri din Franța care sunt, în marea lor majoritate, oameni de înaltă calitate, cu o bună pregătire profesională şi bine integrați în societatea franceză. Dânşii doresc să se manifeste coeziv și în interesul țării noastre și al societății în care trăiesc la ora actuală, conștientizând, pe bună seama, că fiecare în felul său este un ambasador al Republicii Moldova în Franța.
În anul 2016, prin activitățile desfășurate de ambasadă în raport cu concetățenii noștri, am urmărit obiectivul apărării intereselor acestora și susținerii reale, în limitele admise de legislaţia existentă, prin demersuri diplomatice la nivel de autorități centrale și locale franceze.
Pe tot parcursul acestui an, ne-am articulat cooperarea cu asociațiile diasporale din Franța prin prisma obiectivului vizând punerea în evidență a rolului comunității moldovenilor drept catalizator pentru relația bilaterală, care contribuie activ la aprofundarea legăturilor moldo-franceze și care facilitează promovarea țării noastre prin acțiuni socio-umane, culturale sau de altă natură. Am pledat și susținut activ consolidarea instituțională a asociațiilor moldovenilor, participând, de exemplu, în luna martie, la serata de lansare a Asociației Moldovenilor din Lyon – AMOL. Am răspuns pozitiv și invitației asociației moldovenilor din Guipry-Messac, Bordeaux și Besançon. Cea din urmă, spre exemplu, și-a dorit să organizeze în luna mai, în premieră, un eveniment amplu de promovare a țării noastre în acest oraș francez. În regiunea pariziană, Ambasada a sprijinit numeroasele inițiative ale asociațiilor diasporale, începând cu marcarea Mărțișorului și continuând, spre exemplu, cu organizarea întrevederilor cu personalități din Republică Moldova, precum este scriitorul Vladimir Beșleagă, care ne-a onorat cu prezența la o întâlnire cu diaspora. De asemenea, Ambasada a ținut neapărat să invite publicul moldav la evenimentele majore de natură cultural-artistică pe care le-a organizat pe parcursul anului și aici mă refer la concertul Maestrului Doga cu ocazia Zilei Culturii Naționale, marcarea Zilei Portului popular, la concertul interpretei Vika Mahu cu ocazia celor 25 de ani de independența a Republicii Moldova, precum și cu același prilej la recepția anuală organizată de Ambasadă în saloanele Boffrand din Senatul francez.
Concetăţenii noştri au fost invitaţi si la vernisajul numeroaselor expoziţii de pictură, la organizarea cărora a contribuit şi ambasada pe parcursul anului. Printre acestea aş putea nota vernisajul expoziţiei lui Vasile Botnaru, expoziţia de artă contemporană în prezenţa protagoniştilor Tudor Zbârnea şi Ghenadie Jalbă, expoziţia lui Aurel Marinuţa, serata de omagiu adus pictorului francez şi fondator al Muzeului National de Artă din Moldova – Auguste Baillayre, vernisajul expoziţiei operelor semnate de Gutiera Prodan și Olga Căpățînă şi multe altele. Cei interesaţi ar putea lua cunoştinţă cu activitatea ambasadei la acest capitol accesând pagina noastră web sau cea de facebook.
Rezumând, putem conchide că am reușit pe parcursul anului 2016, de comun cu asociațiile conaționalilor noștri aflați în Franța, să implementăm inițiative și proiecte de succes care au generat un impact larg în termeni de promovare pozitivă a țării noastre și de integrare reușită a comunității moldovenilor în societatea franceză. Bineînțeles, în aceeași optică, vom asigura și în anul care vine implementarea programelor ce derivă din punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei Naționale „Diaspora 2025”, precum și din interesele punctuale ale grupurilor de inițiativă ale diasporei.
În luna marti 2017 se vor împlini 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Franceză. Ce îşi propune să realizeze Ambasada Republicii Moldova la Paris cu această ocazie ?
Acest prilej aniversar va constitui, cu siguranță, o linie de călăuză a acțiunilor pe care ni le propunem spre realizare pentru anul viitor, atât în plan politico-diplomatic, cât și cultural și aici mă refer la serate care vor trasa istoria cooperării moldo-franceze de un sfert de secol, dar și expoziții de fotografii care vor documenta cele mai importante evenimente de-a lungul celor 25 de ani de relații diplomatice între Republica Moldova și Franța. Vom avea un calendar de acțiuni care va pune în evidență legăturile strânse între țările noastre și va releva dorința comună pentru asigurarea unei continuități și consolidări a interacțiunii și dialogului moldo-francez. Prima acţiune în acest sens va fi lansată în luna februarie şi ţine de deplasarea la Paris a unei delegaţii parlamentare din Republica Moldova, constituită din membrii grupului de prietenie RM-Franţa. În marja acestei vizite vor avea loc şi activităţi prilejuite de cea de-a 25 aniversare de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Republica Franceză.
Domnule ambasador, sunteţi acreditat şi în Principatul Monaco, precum şi la unele organizaţii internaţionale, cum ar fi Organizaţia Internaţională a Francofoniei, UNESCO. Cum apreciați cooperarea cu acestea în anul 2016 ?
În primul rând, la capitolul colaborării țării noastre cu Organizația Internațională a Francofoniei, țin să remarc că anul 2016 a fost unul aniversar, întrucât s-au împlinit 20 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizația dată. Din această perspectivă, anul curent a fost unul deosebit de dinamic pentru cooperarea Republicii Moldova cu Organizația Internațională a Francofoniei, în contextul în care contactele la cel mai înalt nivel s-au intensificat, iar Republica Moldova a devenit un subiect tot mai des întâlnit pe agendele oficialităților francofone.
Referindu-mă la contactele politice la nivel înalt, cooperarea RM-OIF a fost marcată de câteva evenimente notabile care au pus în valoare caracterul responsabil, activ și implicat al tării noastre vis-à-vis de comunitatea francofonă și aici mă refer, în primul rând, la vizita oficială pe care a întreprins-o în ţara noastră, în luna mai, dna Michaelle Jean, Secretar General al Organizației Internaționale a Francofoniei. Ocazie cu care înaltul oficial francofon a avut întrevederi cu primele persoane din stat, în cadrul cărora au fost trasate câteva direcții prioritare, de perspectivă și de interes atât pentru țara noastră, cât și pentru Francofonie. În plan politic multilateral, deplasarea dnei Michaelle Jean la Chișinău a constituit ocazia afirmării profilului francofon și francofil al Republicii Moldova gata să pună la dispoziția comunității francofone competențele sale în domenii unde dispunem de expertiză recunoscută la nivel regional și internațional.
Vorbind despre valențele francofone, nu putem să nu menționăm reprezentarea țării noastre la Summit-ul Francofoniei, desfășurat la Antananarivo, în Madagascar, în perioada 26-28 noiembrie. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de dna Monica Babuc, Ministrul Culturii. Pe același pilier al consolidării dimensiunii francofone în țara noastră, vom puncta și desfășurarea la Chișinău a celui de-al doilea seminar regional privind egalitatea de gen, cu participarea a circa 20 de experți în materie din statele Europei Centralei și Orientale.
În ceea ce privește cooperarea cu UNESCO, avem și aici un bilanț deosebit de îmbucurător și asta pentru că, în urma deciziei din 1 decembrie a Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Adis-Abeba, dosarul multinațional al României și Republicii Moldova ce vizează „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței” a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. La același capitol al patrimoniului cultural imaterial, grație eforturilor de lungă durată ale Delegației Permanente, de comun cu Ministerul Culturii, avem toate șansele să înscriem pe parcursul anului viitor un alt element, cel al practicilor culturale asociate zilei de 1 martie – Mărțișorul, depus împreună cu România, Bulgaria și Macedonia.
În ceea ce privește patrimoniul material, avem avansări substanțiale în promovarea dosarului „Peisajul arheologic Orheiul Vechi” pentru înscriere în Lista Patrimoniului mondial UNESCO. Acesta a trecut deja câteva etape de aprobare și așteaptă verdictul Comitetului Patrimoniului Mondial din iulie 2017. Acordăm o atenție sporită acestui subiect deoarece, în caz de reușită, proiectul va fi primul cu caracter pur național care va fi inclus în lista patrimoniului cultural material. Or, actualmente, țara noastră are incluse doar proiecte cu caracter regional atât pe segmentul patrimoniului cultural material, cât și al celui imaterial.
Cu toate că anul 2016 a fost pentru noi unul reuşit pe dimensiunea UNESCO, nu vor încetini din intensitate şi eforturile noastre pe viitor la acest capitol, fiind determinaţi să înscriem în lista patrimoniului mondial intangibil şi alte dosare precum: „Sărbătoarea primăverii: Ziua Sf. Gheorghe/Hederllez”; „Jocul de oina”; „Cămașa de altiță sau cămașa încrețită la gât” (ia).
Dacă tot vorbim de acreditările prin cumul, nu pot să trec cu vederea relaţiile ţării noastre cu Principatul Monaco, în contextul celebrării în acest an a celei de-a V-a aniversări de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două state. La 12 octombrie curent mi-am prezentat scrisorile de acreditare în fața Alteţei Sale Serenisime, Prinţul Suveran Albert al II-lea, ocazie cu care am fost primit în audienţă privată, urmată de o discuţie într-un format extins, cu participarea mai multor personalități monegasce. Fiind cunoscut pentru atașamentul său față de protejarea naturii și fiind implicat, în consecință, în realizarea numeroaselor proiecte vizând problematica respectivă și aspectele conexe, Prinţul Albert al II-lea și-a exprimat disponibilitatea de a studia posibilitatea finanțării de către fundaţia care îi poartă numele şi președinte al căreia este, a unor proiecte ale Republicii Moldova în domenii precum conservarea biodiversității, protejarea și accesul la resursele de apă potabilă și dezvoltarea energiei regenerabile. Totodată, Prințul Suveran s-a arătat interesat de a contribui la găzduirea în Principat a diverselor acțiuni culturale, inițiate de oamenii de creație din Republica Moldova.
În altă ordine de idei, i-am transmis Alteţei Sale Serenisime invitația Prim-ministrului Republici Moldova, Pavel Filip, de a efectua o vizită oficială în țara noastră. Actualmente ambasada se află în contact permanent cu autorităţile monegasce pentru organizarea unei astfel de vizite în cel de-al II trimestru al anului viitor. Este un obiectiv mai dificil pe cale ni l-am trasat, deoarece e de notorietate faptul că Prinţul Suveran Albert al II-lea se deplasează rar în străinătate. În caz de reuşită, aceasta va fi prima vizită a unui Prinţ Suveran monegasc în Republica Moldova, în marja căreia ar putea fi organizat şi un important forum al oamenilor de afaceri din cele două state.
Interviu realizat de Anatol Caciuc
