Linkuri accesibilitate

Cu ce se încălzesc țăranii?


Majoritatea gospodăriilor din satele moldovenești se încălzesc în perioada rece a anului cu lemne. Chiar dacă e mai ieftin decât cărbunele, recunosc oamenii, totuși prețul este unul destul de usturător. Un metru ster de lemne se găsește pe piață la preț de la 600, 700 de lei și mai mult, și asta în condițiile în care Moldsilva are un preț stabilit de până la 550 de lei. De ce oamenii ajung să plătească mai mult pentru lemne?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:02 0:00
Link direct

Ion Chercheja, un sătean de la Găureni, raionul Nisporeni, spune că pentru un metru ster de lemne plătește cel puțin 600 de lei, iar pentru a încălzi casa în perioada rece a anului scoate din buzunar câteva mii de lei.

„Ca să cumperi cărbuni e mai scump transportul decât cărbunii, suntem departe, dar lemne cumpărăm de la pădurari, și-i cam scump și lemnul.”

Europa Liberă: Cât cheltuiți?

„Dacă e 600 de lei un cub, pentru toată iarna vreo 6000 de lei.”

Europa Liberă: O casă mărișoară, cu 6000 de lei?

„Cu două, trei camere. Oamenii mai taie prin grădină ce au, la pădure nu, pentru că dacă te prinde pădurarul e scump, te amendează.”

Poți trece de iarnă mai ieftin doar dacă faci economii, pentru că lemn ieftin nu prea găsești prin țară, mi-a spus o pensionară din Gălești, o localitate din raionul Strășeni, care s-a prezentat Liuba:

„Noi cumpărăm lemne, doar cu lemne. Nu cumpărăm cărbuni, pentru că pădurea este lângă noi, și e mai ieftin. Lemne de trei mii de lei ne ajunge pentru două ierni, pentru că noi folosim doar o sobă, așa economisim, deoarece cu banii e tare greu, mai ținem o vacă, vindem niște lactate, niște porumb, niștre struguri, mai vindem niște vin, ca la țară.”

Chiar dacă mai multă lume se plânge că nu-și poate încălzi casa, Valeriu Nani, șeful adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, spune că această criză este una artificială:

„Întreprinderile silvice, persoanele cu funcții de răspundere, procură prin diferiți interpuși toată masa lemnoasă înainte de a efectua tăierile. Respectiv, când ajunge cetățeanul să procure lemn pentru foc, acest lemn nu este vândut cu prețul stabilit de Moldsilva, care variază între 480 și 550 de lei metru ster de lemn, dar deja sunt nevoiți să-l cumpere la un preț mai mare, 700, 750 de lei, în funcție de specie. Respectiv, cetățenii practic sunt puși în situația de a efectua aceste defrișări ilegale.”

La începutul lunii decembrie, ministrul Mediului a emis un ordin prin care obliga întreprinderile silvice ca 70% din lemnul pe care-l au să fie vândut doar consumatorilor casnici și instituțiilor publice. Valeriu Munteanu a cerut atunci Agenției Moldsilva să prezinte săptămânal informații cu privire la stocurile de lemn, lucru care nu s-a întâmplat, potrivit lui Valeriu Nani.

La solicitarea noastră, directorul Moldsilva, Ion Cebanu, a declarat că nu este gata să ne răspundă la întrebări dar ne-a sugerat să revenim mâine, ca să reușească să se documenteze.

Totuși, recunosc reprezentanții Inspectoratului ecologic, o problemă cu mult mai gravă sunt defrișările de păduri de așa zișii „intermediari”, cei care taie copacii în scopuri comerciale. Amenzile pentru tăieri ilicite sunt prea mici ca să diminueze cât de puțin din fenomenul defrișărilor ilegale, mai spune Valeriu Nani:

„Pe lângă amenda stabilită, care în prezent variază de la 800 până la 1000 de lei, pentru tăierea ilegală de arbori, se mai achită și un prejudiciu pentru fiecare arbore defrișat. Dacă cineva taie un arbore de specie salcâm, de exemplu, el riscă o amendă și un prejudiciu de 195 de lei doar. Dintr-un arbore de acesta se primește un metru cub de lemn, care valorează pe piața 700, 800 de lei.”

Cu alte cuvinte, dacă cineva taie zece salcâmi, riscul este să achite un prejudiciu de 1950 de lei și o amendă, pe care dacă o plătește în mai puțin de 72 de ore, este de aproximativ 500 de lei. Astfel, se face că la un venit de 8000 de lei, așa zișii „intermediari” sunte penalizați cu aproximativ 2500 de lei. Tot mai multe voci sunt de părere că autoritățile ar fi impotente în a redresa situația care degradează de la un anotimp la altul.

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

Previous Next

XS
SM
MD
LG