„Un judecător care nu a fost numit pe viaţă şi se află în aşteptarea numirii este vulnerabil în sensul că poate fi supus presiunilor de a urma instrucţiunile persoanelor de care ulterior depinde numirea acestuia”, a declarat viceministrul Justiţiei, Nicolae Eşanu.
 
O altă noutate este că toţi vor fi numiţi de către şeful statului la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu de către Parlament, cum era, de exemplu, în cazul magistraţilor Curţii Supreme de Justiţie. Reguli noi şi în ceea ce priveşte componenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Iniţiativa legislativă prevede excluderea procurorului general şi a preşedintelui CSJ din cadrul CSM. Astfel, singurul membru de drept va rămâne ministrul Justiţiei. Documentul a provocat polemică pentru că nu este stipulat clar cui îi vor reveni cele două fotolii vacante: judecătorilor sau reprezentanţilor societăţii civile. În proiect scrie doar că o parte importantă a membrilor Consiliului trebuie să fie judecători, fără a specifica un număr exact.

„ Se dă posibilitate legiuitorului să diminueze numărul de judecători în CSM păstrând totuşi o parte importantă a acestora pentru a asigura independenţa sistemului, dar permiţând ca acolo să fie numiţi alţi reprezentanţi din societate care să aducă schimbarea în interiorul sistemului judecătoresc”, a mai menţionat Eşanu.

„Domnule viceministru, ne veţi aduce la absurd cu independenţa judecătorilor despre care vorbiţi. Nu se poate aşa! Parlamentul poate şi trebuie să stabilească numărul judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, micşorarea sau majorarea acestei cifre. Este un dezmăţ judecătoresc”, a spus deputatul Oleg Reidman.

„De fapt, noi prin proiectul ăsta am avut foarte mult de luptat cu cei care au insistat ca noi să scriem expres în Constituţie că judecătorii sunt majoritari. Altfel spus noi am venit cu un proiect prin care dăm Parlamentului o pârghie pentru a putea influenţa, dar în acelaşi timp noi nu putem lăsa discreţionar Parlamentului să spună că judecătorii vor fi într-o minoritate evidentă şi nu vor putea influenţa”, a adăugat viceministrul.

În final, documentul a fost avizat pozitiv. Acesta mai prevede ca membrii CSM să fie numiţi pentru un mandat unic de şase ani şi nu pentru unul de patru ani şi cu posibilitatea de a deţine două mandate consecutiv, aşa cum este în prezent. Deocamdată, proiectul de lege nu a fost discutat la Comisia juridică, numiri şi imunităţi. Pentru a intra în vigoare, acesta va trebui să fie votat şi în plenul Parlamentului.