„În foarte multe ţări din regiune are loc procesul de egalare a vârstei de pensii pentru femei şi pentru bărbaţi, până la 63 de ani în Ucraina, până la 65 de ani în România, Cehia, Franţa, Grecia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, până la 67 de ani în Danemarca, Germania, Olanda, Spania, până la 68 de ani în Irlanda, Finlanda, Marea Britanie”, spune ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Stela Grigoraş.

Experţii în domeniu spun însă că autorii proiectului au ignorat un aspect foarte important. Nu au ţinut cont de speranţa de viaţă a moldovenilor, care este semnificativ mai mică în comparaţie cu ţările europene.

„Mi se pare ciudată această comparaţie cu Finlanda, o comparaţie mi se pare prea grăbită pentru că totuşi suntem o ţară în curs de dezvoltare şi nu cred că este cazul să ne comparăm cu astfel de state. Înainte de toate ca să fie propusă această reformă de majorare a vârstei de pensionare eu cred că este cazul să privim şi tabloul de morbiditate din jur în privinţa persoanelor adulte, care sunt astăzi în câmpul muncii şi care lucrează în condiţii nocive”, a declarat expertul în politici sociale şi dezvoltare, Viorica Antonov.

Proiectul Ministerului Muncii a fost adoptat în două lecturi de Parlament acum o săptămână. Iniţiativa prevede majorarea treptată a vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare. Astfel, atât femeile, cât şi bărbaţii vor ieşi la pensie la 63 de ani, iar stagiul de cotizare va fi de 34 de ani.

Reforma a fost însă dur criticată de unii pensionari, dar şi experţi în domeniu, care au acuzat guvernarea că a adoptat în grabă un proiect atât de important, fără a ţine cont de opinia societăţii civile. Până să fie operate aceste modificări în legislaţie, femeile ieşeau la pensie la 57 de ani, iar bărbaţii - la 62. Totodată, stagiul de cotizare pentru femei era de 30 de ani, iar pentru bărbaţi - de 33 de ani. 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.