În seara zilei de luni a fost asasinat ambasadorul rus în Turcia, Andrei Karlov, într-o galerie de artă din capitala turcă de un bărbat care a strigat „Nu uita Alep-ul”. Poliția a reținut șase persoane în legătură cu asasinarea lui Karlov, iar Rusia va trimite experți în Turcia pentru a sprijini ancheta. În aceeași zi, a avut loc și un atentat terorist la un târg de Crăciun din Germania, în urma căruia au decedat cel puțin 12 persoane, iar câteva zeci au fost rănite. Camionul polonez implicat în incidentul ucigaș de la Berlin ar fi fost furat în cursul zilei de persoane necunoscute.
„Putin și Erdoğan ar putea găsi un numitor comun ca să dea vina pe cineva din exterior pentru asasinarea lui Andrei Karlov”, scrie jurnalistul The Guardian Julian Borger, specializat în relații internaționale. Borger consideră că acei care s-au grăbit să compare omorul diplomatului cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand în 1914, sugerând că incidentul de luni ar putea declanșa o conflagrație regională, recurg la paralele nu tocmai potrivite. După părerea lui, relațiile ruso-turce nu riscă să se destrame, așa cum s-a întâmplat după doborârea avionului militar rus de forțele turcești la granița siriană, în 2015.
„Asasinarea lui Andrei Karlov poate fi o pedeapsă pentru implicarea Rusiei în conflictul sirian de partea lui Bashar al-Assad”, este părerea analistului de la publicația rusă Kommersant Maxim Iusin. El crede ca, omorul demonstrativ e un semnal împotriva apropierii Ankarei de Moscova. „Cred că s-a vrut și împiedicarea deciziilor ce țin de soartei Siriei”, spune jurnalistul rus.
Jurnalistul american Max Fischer de la The New York Times scrie într-un articol de opinie că un conflict între Rusia și Turcia e puțin probabil. După părerea lui, atacul dimpotrivă le poate fortifica relațiile. Citând un expert, Max Fischer scrie că „cel mai mare perdant în această situație va fi Washingtonul”.
„Europenii au un inamic comun - islamismul radical”, afirmă comentatorul Aleksandr Șpakovski, într-un articol publicat de redacția belarusă a agenției de știri Sputnik, finanțată de Federația Rusă. Șpakovsi meditează despre o posibilă legătură dintre incidentul de la Ankara și atacul terorist de la târgul de Crăciun din Berlin. El speră că aceste situații vor convinge țările din Occident în frunte cu Statele Unite că este nevoie de o colaborare mai strânsă pe dimensiunea anti-terorism.
„Nu trebuie să ne lăsăm pradă soluțiilor simpliste”, așa începe un articol din paginile ziarului francez Le Monde. Tragedia umanitară din Irak și Siria e cu atât mai gravă, cu cât comunitatea internațională s-a arătat impotentă să o rezolve, constată Le Monde. „Izolarea statelor e o fantezie periculoasă. Lupta cu terorismul islamist trebuie să aibă loc în cooperare cu toate țările Uniunii Europene”, se scrie în publicația franceză.
„Un nou conflict mondial nu va semăna numaidecât cu războaiele precedente”, scrie analistul și politicianul rus Dmitri Gudkov pentru Gazeta.ru. După părerea lui, anii relativ pașnici de după Războiul Rece au trecut și lumea a intrat în perioada în care sentimentul de securitate este un lux.
Într-un articol de pe site-ul publicației britanice The Telegraph Peter Foster scrie că atacul terorist din Berlin a lăsat-o pe cancelarul german Angela Merkel singură în fața unei extreme-drepte tot mai puternice. „[Teroriștii] vor să divizeze societățile din Vest, să strice toate punțile de legătură dintre creștini și musulmani, dintre europeni și cei din Orientul Mijlociu. Ei vor să șteargă zona gri în care coabitează multiculturalismul”, conchide Peter Foster.
