Culisele unei etnii necunoscute

„Nu mai avem locuri la şcoală. Veniţi în august… Când vii la sfârşitul verii, te întreabă de ce nu ai venit primăvara şi tot aşa te amână până la infinit, şi nu pentru că nu au locuri, ci pentru că nu eşti ca ei, pentru că eşti de etnie romă”, ne povesteşte Romeo Tiberiade, expert local pentru romi la Primăria Craiova, România. Cu aceste probleme s-a confruntat bărbatul când, în urmă cu mai mulţi ani, a încercat să-şi transfere fiicele dintr-o şcoală de romi în una din centrul oraşului. „Nimeni nu-ţi va spune direct în faţă că nu te poţi înscrie la această şcoală pentru că eşti ţigan, dar aşa este”, adaugă preşedintele Partidei Romilor din Craiova.

Ca să-şi înscrie fiicele la o şcoală generală, a fost nevoit să bată la multe uşi. „Ca să-mi înscriu copiii la acea şcoală, a trebuit să discut cu mulţi oameni ca să-i conving să facă acel transfer de la şcoala de ţigani la cea din oraş. Nu mi se pare corect ca într-o şcoală, oricât de frumoasă şi dotată ar fi, să înveţe doar reprezentanţii unei singure etnii. Această divizare nu face decât să ne izoleze şi să ne învrăjbească. Nu poţi să te dezvolţi şi să gândeşti altfel atunci când vezi cât de puţin interesaţi sunt unii părinţi ca descendenţii lor să înveţe”, susţine bărbatul.

38 de neamuri şi o singură etnie

La sfârşitul săptămânii trecute, mai mulţi jurnalişti din R. Moldova s-au întâlnit, la Craiova, cu reprezentantul romilor din Dolj, Romeo Tiberiade, pentru a afla mai multe detalii din viaţa, obiceiurile şi nivelul de integrare a comunităţii de romi.

„În Craiova, este o comunitate foarte mare de romi. Aici găsiţi şi cel mai mare cartier de romi din Europa – Faţa Luncii, un cartier sută la sută locuit de cetăţeni de etnie romă”, începe Romeo.

În România, etnia romă se clasifică în neamuri: ursari, cositorari, căldărari, aurari, argintari, florari şi aşa mai departe. Sunt peste 38 de neamuri. „Fiecare neam se deosebeşte după port, tradiţii şi meşteşug. De exemplu, căldărarii se deosebesc prin port şi acei bănuţi din păr, ţiganii de vatră, cum sunt eu, sunt cei care şi-au făcut o vatră şi au încercat să se integreze. Lăutarii sunt oamenii care au reuşit să ne încânte pe noi toţi, ei nu au bariere şi graniţe, au har de la Dumnezeu. Aurarii produc podoabe din aur, sunt meseriaşi, foarte bine instruiţi şi au nevoie de foarte puţine ustensile pentru a crea ceva frumos din acest metal scump. Ursarii sunt cei care îmblânzeau animalele sălbatice… Puţini cunosc astăzi această clasificare. Puţini sunt cei care cunosc istoria şi tradiţiile romilor”, susţine preşedintele Partidei Romilor din Craiova.

De aceea, acum câteva luni, a fost lansată o pagină dedicată romilor în ziarul local „Cuvântul libertăţii”. Aici sunt dezvăluite părţile frumoase, cultura acestei etnii. „Am oferit o pagină de ziar, deoarece comunitatea romă reprezintă o bună parte a locuitorilor din municipiu. Am considerat că cel mai bine ar fi să avem un dialog permanent cu această comunitate. În pagină ei încearcă să încurajeze la educaţie şi la promovarea tradiţiilor comunităţii. Nu ne place când ni se încalcă drepturile în alte ţări şi suntem trataţi ca nişte străini. Însă, până la urmă, nu poţi cere unui stat să-ţi respecte drepturile, dacă tu nu respecţi şi nu încerci să susţii minoritatea din ţara ta, din oraşul tău”, opinează Marga Bulugean, redactor-şef adjunct al ziarului „Cuvântul libertăţii”.

Patru clase pentru un permis de conducere

Un aspect important pe care l-a subliniat Romeo Tiberiade este cel legat de lipsa educaţiei, care duce la dificultatea romilor de a se alinia standardelor actuale din societate. „Lipsa educaţiei este marea problemă a ţiganilor. Totul pleacă de la educaţie, inclusiv violenţa. Dacă nu avem educaţie, încep tot felul de lucruri care nu sunt bune în societate… Discriminarea nu este un motiv pentru abandonul şcolar. Abandonul şcolar este cauzat de lipsa de educaţie a părinţilor, care adesea nu ştiu nici măcar să scrie sau să citească. De exemplu, cei din neamul căldărarilor îşi trimit copiii la şcoală pentru a face patru clase, astfel încât, ulterior, să-şi poată lua permisul de conducere. După patru clase, ei abandonează şcoala. Abandonul şcolar creşte cu fiecare an şi acest lucru este cauzat de sărăcia în care trăiesc”, remarcă Romeo.

El mai susţine că o problemă mare este şi faptul că unele şcoli din Craiova refuză să primească romi şi motivează acest lucru prin lipsa locurilor. „În plus, chiar dacă există proiecte care ar trebui să sprijine romii, instituţiile statului nu se implică foarte mult. La fel se întâmplă şi la baruri şi restaurante, când ţi se interzice accesul dacă văd că eşti de etnie romă. Cred că nu este normal să te trezeşti că eşti dat afară. Chiar mie mi s-a întâmplat acest lucru, care m-a nemulţumit şi umilit, iar ţiganul needucat şi neşcolit va riposta cu violenţă. De aceea spun că statul român are legi pentru cetăţenii săi, dar nu se implică”, detaliază reprezentantul romilor din Dolj.

Căsătoriile timpurii – crimă împotriva umanităţii

Consilierul primarului Craiovei pe problemele romilor şi preşedinte al Partidei Romilor Dolj, Romeo Tiberiade i-a condamnat pe romii care îşi căsătoresc copiii la vârste fragede şi i-a îndemnat să-i ducă, în schimb, la şcoală. „Sunt multe tradiţii pe care ţiganii le respectă cu sfinţenie, şi eu fac acelaşi lucru. Cred că unele dintre acestea sunt dăunătoare comunităţii noastre şi că nu ar mai trebui să le respectăm. De exemplu, căldărarii îşi căsătoresc copiii de la 9 ani, iar mie acest lucru mi se pare o crimă împotriva umanităţii şi nu ar mai trebui să existe aşa ceva”, a mai precizat Romeo Tiberiade. El susţine că autorităţile trebuie să aplice sancţiuni dure părinţilor, pentru a elimina acest fenomen. „E o crimă să-ţi dai copilul la 11 ani şi la 12 ani să-l vezi cu alt copil în braţe. Statul nu se autosesizează, deşi ar trebui să o facă”, a mai spus Tiberiade.

„Prin exemplele din familia mea am reuşit să conving mai multe familii să-şi dea copilele la studii, dar nu să le mărite când sunt minore. În neamul nostru e o lege nescrisă prin care se spune că fetele nu au voie să meargă la şcoală decât în clasa I-IV, ca să înveţe să citească şi să scrie şi cam asta e tot, iar dacă fata a depăşit vârsta de 16 ani şi nu este măritată, atunci e mare ruşine. Ehh, la mine nu vreau să fie chiar aşa. Nu mai sunt de acord cu unele legi din comunitatea mea. Şi am zis că lucrul cel mai important este educaţia. Aşa am și făcut. Ambele fete îşi fac studiile la o universitate din Bucureşti. Ele sunt primele din Faţa Luncii care învaţă la universitate”, se mândreşte bărbatul.

Frică de etnie

Potrivit preşedintelui Partidei Romilor din Craiova, în judeţul Dolj sunt, neoficial, 100 de mii de romi. „Este o cifră neoficială, pentru că romilor, de-a lungul secolelor, le-a fost frică să declare că sunt de etnie romă. De-a lungul secolelor, romii au fost sclavi, iar apoi deportaţi în regiunea transnistreană, unde Holocaustul a fost punctul culminant al unei istorii de rasism instituţionalizat şi excludere socială. De aceea, atunci când se face recensământul, mulţi dintre ei nici nu recunosc că sunt romi. De fapt, nu-mi place acest program la nivel naţional prin care s-a făcut ca noi toţi să fim denumiţi „romi”. Vreau să fiu ţigan. Ţigan m-am născut şi tot ţigan vreau să mor. „Rom” în limba ţigănească înseamnă ţigan. Trebuie să recunoaştem că suntem ţigani şi să ne mândrim cu acest lucru. În România sunt foarte mulţi experţi care s-au autointitulat „ţigani”, după ce au obţinut nişte drepturi şi privilegii de la Uniunea Europeană. Anume ei sunt cei care vin şi strigă că trebuie să îi numim romi. Un ţigan adevărat nu va spune asta nicicând. Oricărui cuvânt îi poţi da o conotaţie negativă, atunci de ce să fugim de ceea ce suntem şi să facem tot posibilul ca să nu ne mândrim cu etnia noastră? Din păcate, sunt foarte mulţi tineri, ca şi la români, care îşi mai fac legea singuri, dar asta nu ţine doar de etnie”, punctează Romeo Tiberiade.

„În Craiova, de-a lungul anilor, au avut loc mai multe conflicte etnice care, de fapt, au fost doar nişte manipulări ale presei, în urma cărora erau demişi unii şefi ai poliţiei. Mass-media, prin felul în care reflectă anumite subiecte, ne influenţează percepţia noastră, fie că ne dăm seama, fie că nu”, spune Dan Voinea, directorul executiv al companiei „Media Sud”.

„Trebuie să avem şi o obiectivitate în a reflecta anumite evenimente. Trebuie să înţelegem că nu doar romii comit infracţiuni. A generaliza nu mi se pare în regulă. Plecând de la aceste premise, trebuie să înţelegem că faptele negative nu le fac doar cetăţenii de etnie romă”, conchide Marga Bulugean.