Parlamentul urmează să dezbată vineri, 16 decembrie, două proiecte de legi care prevăd „liberalizarea capitalului și stimularea fiscală”. Promotate de mai mulți deputați din majoritatea parlamentară, inclusiv de președintele Legislativului Andrian Candu, documentele sunt dur criticate de experți și reprezentanții societății civile care cred că astfel se propune legalizarea corupției și sfidarea reformelor în domeniul luptei contra corupției.

„Însuși inițiativa de a «înălbi» economia este una binevenită și susținem politicile consecvente în acest sens. Totuși, formalizarea economiei se face prin intervenții structurale și nicidecum prin favorizarea celor care au acumulat active în mod ilegal. Să spunem lucrurilor pe nume: deși autorii proiectului de lege operează cu termenii «liberalizarea capitalului și stimularea fiscală», aceasta nu este nimic altceva decât amnistia capitalului și o cvasi amnistie fiscală. Referințele la bunele practici internaționale nu sunt relevante. În primul rând, nu există «bune practici» ce țin de amnistia fiscală / a capitalului. Pe scurt, amnistia fiscală și a capitalului într-o țară aflată pe locul 103 (din 165 state) conform Indicelui de Percepție a Corupției 2015 este nimic altceva decât legalizarea corupției și sfidarea reformelor în domeniul luptei contra corupției. Amnistia fiscală și a capitalului este contrară spiritului Memorandumului cu FMI”, consideră Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Expert-Grup. Potrivit lui, inițiativa legislativă apare într-un context dubios: în 2016 se observă o creștere a datoriilor fiscale până la nivele istorice, fapt ce crează premise să intuim că unii agenți economici au anticipat această amnistie fiscală. Aceasta accentuează și mai mult efectul injustiției sociale și economice, precum și efectul anti-concurențial al acestei amnistii.

Și fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, este critic la adresa inițiativei legislative. „Dacă amnistia celor de la guvernare devine lege, urmează accelerarea privatizărilor. Astfel, cu resurse obținute prin metode dubioase și ilegale, inclusiv din frauda bancară, guvernanții vor deveni proprietari de bunuri privatizate la prețuri aranjate și cu bani mărunți. Toate investigațiile devin inutile și practic blocate. Miza acestui proiect pentru acești guvernanți este mare. Ei merg va-bank, chiar dacă Republica Moldova riscă iar să ajungă în auto-izolare, din cauza propriilor guvernanți”, avertizează Veaceslav Negruța. 

Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, susține opinia lui Veaceslav Negruța că prin legalizarea capitalului și stimularea fiscală se dorește de fapt legalizarea furturilor din sistemul bancar. „Nu s-a uscat cerneala de pe mandatul de arestare al unor slujbași mărunței care au ajutat la fraudarea sistemului bancar din Republica Moldova că majoritatea politică (hibridă) din Legislativ își propune să adopte o lege de amnistiere a capitalului, sub titlul amăgitor de «liberalizare de capital și stimulare fiscală», urmând modelul de amnistiere totală („testat” în 2007 de „maestrul” Reidman, pe atunci Consilierul lui Voronin (PCRM), și ministrul Economiei Dodon, exact cel pe care CC l-a hirotonisit / validat la șefia statului). Consultările publice (pe acest proiect) au arătat că pentru unii stabilizarea economiei e un termen „de alții inventat”, iar caravana merge în direcția de unde au fost scoși banii din bănci. Un sistem politic bolnav, care poate fi lecuit numai cu tratament forțat, mi se pare”, susține Igor Munteanu într-o postare pe Facebook.

Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova, crede că prin adoptarea acestor legi averile funcționarilor publici dobândite prin abuz de serviciu vor fi legalizate, iar noua Autoritate Națională de Integritate nu va avea dreptul să verifice proprietățile dobândite ilegal și nici să aplice sancțiuni, astfel corupții „vor fi spălați de păcate”. „Această inițiativă reduce la zero pachetul de integritate. Liberalizarea capitalului nu înseamnă legalizarea corupției în sectorul public. Este intolerabil să admiți ca persoana care a fost coruptă și a făcut averi din serviciul public să-și păstreze funcția mai departe”, a declarat Gribincea.

Fostă consilieră a directorului executiv al Băncii Mondiale, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a comentat pe pagina sa de Facebook că prin adoptarea acestor legi guvernarea a hotărât să-și facă un cadou de Crăciun. „Această ultimă «reformă» este promovată cu viteza luminii: am auzit de ea doar acum câteva zile, iar mâine se discută deja în ședința plenară a Parlamentului. Legea este destinată exclusiv celor care s-au îmbogățit ilegal și nu este nicidecum în beneficiul și interesul cetățeanului de rând, care își câștigă banii cinstit. Mă întreb dacă în majoritatea parlamentară, care sprijină această guvernare, sunt și deputați mai puțin penali, care se vor opune adoptării acestei legi. Mă întreb și dacă această politică este în consonanță cu cerințele FMI, care, de curând, a acordat bani în schimbul promisiunilor de bună guvernare, dar și a altor parteneri de dezvoltare, care se pregătesc să salveze bugetul țării”, a menționat Maia Sandu.

Anterior, 29 de organizații nonguvernamentale, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice, au semnat un apel public prin care declară drept inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi prin care se propune „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile, în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii, în favoarea statului, a 2% din valoarea averii nedeclarate. 

În replică, autorii inițiativelor legislative, deputații Andrian Candu, Sergiu Sârbu, Igor Vremea, Roman Boțan și Corneliu Padnevici, au dat asigurări că bunurile obținute pe cale infracțională, spălare de bani, reprezintă o excepție de la lege. „Dacă se demonstrează că anumite bunuri sunt obținute prin infracțiune, acestea nu pot legalizate în baza acestor proiecte de legi”, a declarat Sergiu Sârbu.