La eveniment au participat autorii proiectului, deputaţi, reprezentanţi ai Guvernului, ai Centrului Naţional Anticorupţie, Inspectoratului Fiscal, mediului de afaceri, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile. 

Experţii independenţi au remarcat faptul că proiectul care îi are ca autori pe mai mulţi deputaţi din majoritatea de la guvernare, inclusiv preşedintele Parlamentului, este promovat în grabă, fiind ignorată procedura impusă prin lege.

„Proiectul a fost înregistrat pe 1 decembrie, ia mâine e fixat deja pe agendă ca să fie discutat în plen. Nu conţine o evaluare de impact, iar fără ea nu poate fi promovat, e prea sensibil. Proiectul se referă la stimularea financiară şi liberalizarea capitalului, dar aceste două aspecte trebuie separate, pentru că duc la confuzii. Funcţionarii care şi-au obţinut averi prin abuz de serviciu vor cădea sub incidenţa acestei legi. Acest proiect reduce la zero pachetul de integritate. Stimaţi deputaţi, liberalizarea capitalului nu înseamnă liberalizarea corupţiei în sectorul public. Este intolerabil că cei care şi-au făcut ilegal averi, fiind în serviciul public, să-şi legalizeze averea şi să-şi continue activitatea. Este anormal să declarăm că avem toleranţă zero faţă de corupţie şi să permitem unor corupţi să rămână în funcţie, iar instituţiile de drept să nu se poată atinge de ei. În formula actuală, această lege nu poate fi promovată. Graba cu care este promovat acest proiect nu ne lasă foarte încrezători că va ieşi din Parlament în cea mai bună formă. Va ajuta unele persoane şmechere şi va fi în defavoarea contribuabililor oneşti”, a declarat preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vlad Gribincea.

„Ca şi concept, proiectul contravine cu foarte multe principii de bază. S-a făcut referinţă la experienţa internaţională. În amnistiile fiscale şi de capital nu există practici bune sau rele. Există practici diverse, dar de cele mai multe ori sunt negative, cele pozitive fac excepţii. Amnistia este una amorală şi cauzează motivaţii nedorite. Sunt avantajaţi cei care nu s-au conformat şi nu şi-au plătit impozitele. Amnistia fiscală este în contradicţie cu spiritul luptei împotriva corupţiei. Legea nu diferenţiază beneficiarii. De ea vor beneficia funcţionari care au acumulat avere ilicit. Nu este clar în ce măsură această lege corelează cu viitorul program cu FMI. Nu este clar de ce această iniţiativă este promovată înainte de semnarea unui program cu FMI”, a spus şi directorul executiv al Centrului „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor.

„Dacă amnistiile fiscale au aşa proprietăţi miraculoase, cu cele şapte amnistii fiscale, Kazahstanul trebuia deja să întreacă ţările europene. Amnistia nu rezolvă problema salariilor în plic. Riscul este foarte major. Garantat nu vom obţine acele beneficii miraculoase că vom scoate economia RM din impas”, a menţionat expertul financiar de la IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu.

„Fermierii sunt împotriva acestui proiect pentru că liberalizarea capitalului ar însemna legalizarea furturilor din RM, a celor care au activat până acum în economia tenebră. În RM există organele de putere care trebuiau să facă ordine. De ce 2-3% care nu sunt disciplinaţi trebuie să-i demotiveze pe cei care sunt disciplinaţi, pe cei care plătesc ani la rând impozitele. De ce nu se propune şi un compartiment de motivare fiscală pentru cei disciplinaţi. Nu susţinem acest proiect nici în partea ce ţine de liberalizarea fiscală, dar am putea susţine stimularea fiscală pentru agricultori care se confruntă cu o sumedenie de probleme şi riscuri”, a adăugat preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc.

„Cei care sunt disciplinaţi şi plătesc impozite sunt bătuţi în cap. Consider că această cotă de 2% provoacă inechitate fiscală şi socială. Poate de făcut un spectru în funcţie de dimensiuni. Avem surse din zona provenite din zona gr, offshore, avem multe resurse financiare care provin din mită. Este enorm volumul mitei. Să fie un spectru până la 15%”, a propus expertul economic Gheorghe Costandachi.

„Acest proiect trebuie să fie o parte a mai multor acte normative. Ce lipseşte în acest proiect este motivaţia de bază, de ce cetăţeanul trebuie să-şi legalizeze capitalul. Această motivaţie poate fi obţinută prin norme fiscale. Nu cred că doar această lege va rezolva problema legalizării economiei tenebre. Foarte mulţi vor fi reticenţi. Un alt aspect important e că avem cele mai mici investiţii şi asta din cauza descurajării activităţii de antreprenoriat. Proprietatea nu este reală, este una virtuală. Ea trece dintr-o mână în alta. Le fel cum fenomenul cooperativelor în URSS a atras fenomenul de racket, la fel şi proprietatea anonimă din offshore atrage fenomenul raider pe care l-am avut în sistemul bancar” a comentat şi expertul economic Roman Chircă.

De cealaltă parte, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a menţionat că liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală sunt nişte drepturi şi categoric nu sunt obligatorii, iar bunurile fraudate sau mijloacele care cad sub incidenţa normelor despre spălarea banilor categoric nu cad sub incidenţa proiectului.

„Au fost unele speculaţii. Prin acest proiect nu se caută posibilitatea ca cineva să scape de o responsabilitate penală pentru infracţiunile economice sau să existe o declinare de responsabilitate în ceea ce ţine de aşa-numita fraudă bancară, vorbim de capital provenit pe cale ilegală şi nu din abuzuri. Am învăţat unele lecţii din 2006, când am avut şi succes şi eşec. Vrem ca economia tenebră să treacă la economia oficială. Stimularea fiscală nu este o amnistie fiscală când se iartă datoriile. Este vorba de amenzi şi penalităţi, dar cu condiţia să fie achitată datoria”, a spus Candu.

Proiectul de lege supus dezbaterilor prevede „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile, în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii în favoarea statului a 2% din valoarea averii nedeclarate. De asemenea, iniţiativa propune introducerea interdicţiei de sancţionare ulterioară a funcţionarilor publici pentru încălcările săvârşite.