Atenția pe care o merită Ucraina, în situația complicată în care se află mai ales după anexarea Crimeii de către Rusia, e motivată într-un mod aparte de cercetătorul Petre Silviu. Articolul său de la secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul se referă la înviorarea exporturilor de armament produs în Ucraina. Țara s-a chinuit cam fără rezultat să-și convertească industria de apărare în industrie civilă, dar acum e pe cale să descopere că poate cuceri piețe noi tot cu industria sa militară - unele pe care până acum le domina Rusia: piața saudită sau cea din India. Interesantă ar fi și noua atitudine a Minsk-ului față de Rusia, mai reticentă, ceea ce favorizează intensificarea legăturilor dintre Ucraina și Belarus. Autorul articolului atrage atenția că NATO ar trebui să țină sub observație exporturile de armament ale Ucrainei. Nu e încă limpede dacă concurenţa pe care aceste exporturi o fac celor ruseşti în pieţele din Africa, Orientul Mijlociu ori Asia de Sud „va îndârji şi mai tare Kremlinul să continue războiul civil sau vor fi unul din factorii care vor convinge Rusia să fie mai împăciuitoare cu NATO”.
Pe site-ul Hotnews.ro, Cristian Pantazi semnează o analiză despre atitudinea provocatoare a Ungariei față de România, în special pe ultimii metri ai campaniei electorale pentru legislativele de duminica asta. Una din explicații e la îndemână: ca și în ultimele scrutinuri parlamentare, Uniunea Democrată a Maghiarilor are emoții, sau poate chiar probleme, cu atingerea pragului de intrare în legislativ: 5%. Oficialii ungari au făcut declarații „provocatoare”, iar UDMR a fi lansat slogane nu mai puțin iritante, precum „Salvăm Clujul de București, taxele noastre să îmbogățească Ardealul, nu Capitala”, tocmai pentru a stârni o reacție la București, la nivel oficial, dar și printre alegătorii de etnie maghiară, care ar trebui să se mobilizeze mai serios la vot. Reacție a fost, dar nu oficială. Nici chiar când vicepremierul Ungariei le-a interzis diplomaților acreditați la București să participe la ceremoniile de Ziua Națională a României. Presa a scris, televiziunile au comentat, dar oficial s-au dat doar comunicate prudente. Pantazi consideră că s-a procedat adecvat. „De notat, scrie acest comentator de la Hotnews, că atitudinea Ungariei e fără precedent după intrarea ambelor țări în UE și NATO. Au mai existat derapaje ale politicienilor maghiari, dar ele s-au oprit de fiecare dată la timp. (...) Fără precedent e și tăcerea din România in privința Ungariei. Nici un partid nu face din Ungaria tema de campanie, nici măcar temă secundară. Așa corupte și nereformate cum sunt, partidele românești par să fi trecut acest test al maturității”.
Într-un interviu acordat lui Emilian Isăilă la ziare.com, președintele Partidului Mișcarea Populară, Traian Băsescu, se referă și la impactul asupra României al politicii duse de Vladimir Putin la Moscova. „Ne obligă, spune Băsescu, să luăm măsuri de securitate, adică, în loc să investim în dezvoltare, trebuie să ducem tot mai mulți bani in sistemul de apărare (...) Nu mi-aș dori să constatăm o militarizare agresivă a Mării Negre. De altfel, eu sunt partizanul găsirii unor formule de destindere a relației cu Rusia, pentru că tensiunea din regiune ne costă foarte mulți bani”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu.
