„Considerăm că acest proces s-a desfăşurat cu încălcarea dreptului la apărare, încălcarea dreptului liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Nu sunt doar cuvinte aruncate. Noi considerăm că nu am beneficiat de acest proces echitabil din mai multe motive. Un proces de contencios administrativ presupune că probaţiunea asupra legalităţii acţiunilor şi actelor emise de autorităţi este sarcina statului. Adică statul deţine toate probele care au stat la baza emiterii actului administrativ”, a spus avocatul.
Potrivit lui Eduard Digore, în prima instanţă autoritatea publică, pârâtă în dosar, urma să prezinte toate probele pe care le deţine ca să poată fi analizată cauza sub toate aspectele. Autorităţile au prezentat careva probe, dar după analiza acestora s-a constatat că sunt incomplete. „Am indicat instanţei să oblige autorităţile să prezinte toate probele, instanţa a respins demersul avocaţilor şi astfel s-a încălcat Legea contenciosului administrativ”, a spus avocatul.
Un alt avocat care reprezintă diaspora în acest dosar, Veronica Mihailov-Moraru, a spus că este un proces de judecată nou pentru Moldova şi reprezintă un act de curaj şi, nu în ultimul rând, un act de voinţă din partea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare de a-şi exercita dreptul la vot. „Este un proces prin care alertăm autorităţile asupra importanţei respectării acestui drept şi pentru cetăţenii aflaţi peste hotare. A fost un proces foarte complicat, mă refer la procesul de prima instanţă, pentru că procesul nu se termină aici”, a spus avocata.
Aceasta a adăugat că avocaţilor le-a fost refuzată cererea de audiere a martorilor. Au fost respinse cererile de prezentare a probelor sau cererea prin care s-a solicitat instanţei să verifice legalitatea actelor ce se referă la constituirea secţiilor de votare peste hotare. După lungi dezbateri şi întrebări către autorităţi la etapa de dezbateri judiciare, avocaţilor nu li s-a oferit timp pentru prezentarea susţinerilor în scris. După aproape două ore de deliberări, instanţa a pronunţat hotărârea de respingere a cererilor depuse pe motiv că sunt neîntemeiate.
„În viziunea noastră, această hotărâre nu este una justă. Urmează să ne expunem suplimentar după ce vom face cunoştinţă cu hotărârea motivată”, a mai spus Veronica Mihailov-Moraru. Avocaţii vor cere Curţii de Apel să verifice suplimentar cerinţele avocaţilor de chemare în judecată şi concluziile la care a ajuns instanţa de fond.
Dumitru Vicol, cetăţean al Republicii Moldova stabilit la Londra, membru al grupului care a colectat semnăturile pentru mandatarea avocaţilor, inclusiv membru al grupului de iniţiativă care a colectat contestaţiile depuse în ziua alegerilor, a spus că a venit special din Londra pentru conferinţa de presă, ca să transmită mesajul celor din diasporă. Acesta a spus că diaspora are trei sentimente: trădare, mobilizare şi determinare.
Vorbind despre trădare, s-a referit la Strategia diaspora 2025, care prevede că Guvernul îşi asumă responsabilitatea de a asigura drepturile diasporei şi consolidarea încrederii. „Noi nu am simţit asta pe perioada alegerilor şi o considerăm o trădare. Una se scrie în documente, alta e în realitate. Ne-a mirat că autorităţile publice au angajat opt reprezentanţi care să lupte cu noi, cetăţenii”, a mai spus Dumitru Vicol. El a cerut ca cei din diasporă să fie trataţi pe picior de egalitate cu cei de acasă, să nu fie percepuţi doar ca surse de venit, surse de remitenţe care ajung în ţară.
IPN
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
