De cealaltă parte, autorităţile de la Chişinău spun că nu dispun de o strategie de apropiere în următorii ani a celor două maluri ale Nistrului. Declaraţiile au fost făcute astăzi, în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia pentru Politică Externă, la care au participat mai mulţi diplomaţi şi experţi internaţionali. 

Cei mai sceptici cu privire la rezolvarea diferendului transnistrean sunt experţii din ţările baltice. Potrivit lor, deşi Rusia face parte din formatul de negocieri 5+2, Moscova este interesată de păstrarea actualei stări de lucruri în regiune.

Unii vorbitori, însă, sunt de părere că ar trebui de schimbat formatul de negocieri din 5+2 în 7, cu implicarea directă a Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii.

O opinie, în acest sens, a avut şi ambasadorul UE la Chişinău, Pirkka Tapiola. „În fiecare an purtăm aceleaşi discuţii iar şi iar, deja de zece ani. Eu nu cred în dialogurile geopolitice de succes. Oamenii vor să trăiască bine, să fie în siguranţă, să aibă oportunităţi. Asta este ceea ce îşi doreşte UE. Deci eu cred că pentru rezolvarea conflictului transnistrean sunt necesare acţiuni concrete”, a declarat Tapiola.

În acest context, analistul politic de la fundaţia Jamestown, Vladimir Socor, spune că va mai trebui să treacă încă mulţi ani până când Moldova va putea rezolva conflictul din regiune, deoarece a avut o şansă, dar a pierdut-o.

Formatul de negocieri 5+2 este reprezentat de Chişinău şi Tiraspol, Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE, în calitate de mediatori, precum şi de Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, ca observatori.