La Ministerul Justiţiei se află un proiect de lege care prevede, între altele, divizarea Curţii de Apel Chişinău în două instanţe de apel - una pentru judecătoriile din Chişinău şi alta pentru celelalte localităţi.
Iniţiatorii proiectului îşi argumentează iniţiativa prin faptul că „aşa se va descărca această instanţă de dosare”. Ei invocă volumul mare de lucru pe care îl au magistraţii acestei instanţe. Experţii afirmă, însă, că divizarea Curţii de Apel nu va rezolva problema supra-încărcării instanţei cu dosare.
Dintr-o instanţă, se fac două
Intenţia de a împărţi actuala Curte de Apel în două instanţe separate aparţine Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ). Potrivit proiectului de lege, se planifică instituirea a două curţi de apel în capitală: Curtea de Apel Chişinău, care va examina dosarele emise de judecătoriile din sectoarele municipiului şi Curtea de Apel de Circumscripţie Chişinău, unde vor fi examinate dosarele venite de la judecătoriile: Criuleni, Hânceşti, Orhei, Străşeni, Anenii Noi şi Căuşeni. În clădirea nouă, care se construieşte acum pe str. Teilor, ar urma să fie Curtea de Apel Chişinău, iar în clădirea de pe Bulevardul Ştefan cel Mare din Chişinău - Curtea de Apel de Circumscripţie Chişinău.
În opinia şefului aparatului Curţii Supreme de Justiţie, Valentin Lastaveţchi, secretar CRSJ, această modificare este necesară, deoarece în actualul edificiu al CA Chişinău, judecătorii sunt prea înghesuiţi. Potrivit proiectului, sediul şi bunurile materiale ale Curţii de Apel Chişinău şi ale CA de Circumscripţie Chişinău vor fi asigurate din contul CA Chişinău care există în prezent. Proiectul mai prevede că până la 1 ianuarie 2017, CSM va stabili şi aproba numărul necesar de judecători, funcţionari şi alt personal pentru cele două instanţe.
Contrar Strategiei...
Pe de altă parte, reprezentantul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ion Guzun, susţine că această iniţiativă este examinată ”pe sub masă”, fără a fi consultaţi şi magistraţii din ţară, care vor fi afectaţi direct de divizarea instanţei de apel. ”Această propunere nu este o noutate. Cu regret, proiectul de lege nu este disponibil pe site-ul CSM sau al Ministerului Justiţiei. Respectiv, avem o problemă legată de transparenţă. Nu cred că judecătorii au fost consultaţi pentru o asemenea reformă. Centrul de Resurse Juridice din Moldova şi alte organizaţii relevante au invocat cel puţin câteva argumente împotriva acestei iniţiative: aceasta contravine Strategiei de Reformă în Sistemul Judecătoresc, necesită resurse financiare suplimentare importante şi neplanificate. Mai mult, acest proiect vine după ce, în aprilie 2016, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti. Dacă volumul de lucru este prea mare pentru Curtea de Apel Chişinău, să fie revizuită jurisdicţia teritorială a tuturor curţilor de apel în vederea asigurării unui volum de lucru comparabil”, mai spune expertul.
Proiectul nu a mai ajuns să fie discutat de către membri CSM, deoarece ministrul Justiţiei nu a mai ajuns la şedinţa la care era planificată dezbaterea. Şeful Serviciul de presă al Ministerului Justiţiei, Rodion Gusţiuc, a comunicat pentru Report.md că ministrul a avut motiv întemeiat pentru a nu se prezenta. Întrebat dacă acest proiect a fost consultat şi cu magistraţii de la instanţele din circumscripţie, Gusţiuc a răspuns: ”Proiectul va fi prezentat şi dezbătut pentru a fi îmbunătăţit. Prezentarea acestuia la şedinţa CSM este acea consultare oficială cu judecătorii, magistraţii Consiliului Superior al Magistraturii fiind reprezentanţii celor peste 400 de judecători din ţară”.
La rândul său, Valentin Lastaveţchi a menţionat că nu ştie dacă Ministerul Justiţiei a consultat proiectul cu magistraţii din ţară: ”De fapt, proiectul nu-i priveşte direct. Aceasta e politica ministerului şi a Parlamentului. Dacă o să-i întrebi pe toţi, nu mai adopţi nimic”, a conchis acesta.
În pilonul întâi al Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru 2011-2016 se menţionează că în Republica Moldova este necesară optimizarea hărţii dislocării instanţelor judecătoreşti, pentru a consolida capacitatea instituţională a instanţelor şi a utiliza cât mai eficient resursele materiale disponibile, dar şi cele umane.
Jurnal.md
