Deşi programul a demarat în cele din urmă în luna octombrie, NAZK se află în acest moment în faţa unei sarcini şi mai dificile: de a citi, una câte una, peste 10.000 de declaraţii de avere ale politicienilor şi funcţionarilor publici şi a găsi dovezi în cazul celor care au obţinut averile în mod ilicit.

Activiştii şi parlamentarii care susţin reforma au îndoieli că NAZK ar avea resursele necesare sau angajamentul pentru a duce o astfel de sarcină la bun sfârşit într-un moment de răscruce pentru Ucraina, când trebuie să convingă finanţatorii occidentali că guvernul poate să îşi ţină promisiunile.
Fondul Monetar Internaţional, care a oferit Kievului 17,5 miliarde de dolari depinde parţial de angajamentul Ucrainei în lupta împotriva corupţiei şi de urmărirea penală a unor mari corupţi.

Autorităţile ucrainene, însă, nu au o reputaţie prea bună în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, iar reforma în domeniul declarării averilor demnitarilor şi funcţionarilor publici s-a lovit de critici din partea multor politicieni care îşi doresc să o amâne sau să o limiteze.

„Va fi absolut imposibil să verifici declaraţiile de la caz la caz. Agenţia nu are destui angajaţi. Aş fi foarte surprins dacă NAZK ar putea să întreprindă ceva fără ajutor din partea altor agenţii”, a afirmat Vitali Şabunin, directorul organizaţiei neguvernamentale Centrul de Acţiune Împotriva Corupţiei.

Agenţia are doar 36 de angajaţi care, în lipsa unei baze de date unitare, trebuie să verifice informaţiile manual prin consultarea mai multor baze de date legate de proprietate sau impozite, o muncă titanică dacă se ia în considerare că multe declaraţii de avere se întind pe zeci de pagini.

„Nu suntem în America unde vedem în filme că apeşi pe un buton şi toate informaţiile din toate bazele de date sunt afişate. Pentru noi, lucrul acesta este încă în viitor,” a spus Korceak.

Mai mult, agenţia nu a primit destule fonduri pentru a construi un sistem capabil să acceseze toate bazele de date, dar Korceak a spus că programul informatic care ar putea să gestioneze bazele de date ar putea fi pus la punct în 2017, dacă NAZK primeşte banii necesari de la buget.

Proiectul de buget pentru 2017 prevede 22,4 milioane de dolari pentru agenţia anti-corupţie, ceea ce ar însemna o creştere de 40% a bugetului faţă de 2016.

Sistemul online pentru declaraţiile de avere ar fi trebuit să fie lansat în luna august, însă sistemul nu avea certificările necesare, iar lansare a fost amânată cu două luni, deşi FMI a condiţionat acordarea unei tranşe de 1,3 miliarde de dolari a împrumutului acordat Ucrainei de funcţionarea bazei de date.

„Avem foarte multe întrebări pentru NAZK”, a spus directorul organizaţiei Transparency International din Ucraina, Iaroslav Iurcişin. „Au o atitudine pasivă. Găsesc mereu 40 de explicaţii pentru eşecul platformei în loc să găsească o soluţie ca ea să meargă”, a adăugat activistul.

Ministerul Justiţiei, care ar trebui să aprobe planul agenţiei pentru anchetarea declaraţiile de avere, a trimis înapoi propunerea iniţială numind-o „nerealistă”.

Şabunin şi Iurcişin spun că sistemul ar putea totuşi să funcţioneze dacă organizaţiile neguvernamentale şi presa ar suplimenta eforturile NAZK şi ar atrage atenţia asupra unor exemple de corupţie. Dar faptul că un domeniu cheie precum lupta împotriva corupţiei ar depinde de societatea civilă şi presă mai mult decât de agenţiile guvernamentale creează îngrijorare atât în Ucraina cât şi în organizaţiile internaţionale, care se tem că nu există voinţă politică la Kiev pentru a eradica corupţia la nivel înalt.

Procurorul general Iurii Luţenco a afirmat că toţi oficialii care au declarat că deţin peste 100.000 de dolari lichidităţi vor fi anchetaţi şi ar putea primi 15 ani de închisoare dacă banii sunt obţinuţi prin mijloace ilicite.