După ce guvernarea de la Chișinău a spus că încheierea unui nou acord cu FMI le-a răsplătit eforturile din ultimele luni, vineri le-au vorbit jurnaliștilor și cei care vor trebui să pună în aplicare înțelegerile cu Fondul, anume guvernatorul Băncii Naționale, ministrul finanțelor și cel al economiei. Cei trei au vorbit între altele despre măsurile nepopulare la care s-au angajat, între care o politică bugetară prudentă, majorări de tarife și reforma pensiilor.
Pentru că noul memorandum presupune creșteri de tarife, optimizări bugetare, concedieri masive, dar și o foarte probabilă majorare a vârstei de pensionare, autoritățile vorbesc cu jumătate de gură despre aceste clauze și le prezintă drept reforme cu impact minim pentru buzunarul cetățeanului de rând.
Una din măsurile menționate de ministrul economiei Octavian Calmâc prevede ajustarea prețurilor la energia electrică și termică. Acest lucru, spune Calmâc, s-a întâmplat deja în 2016.
Pe pe viitor însă se păstrează suspansul, pentru că, spune același ministru, tarifele vor depinde de oferta furnizorilor:
„Există două etape - acțiunile prioritare care au ținut pentru 2016, iar pentru 2017 urmează să facem schimbări în metodologiile de calcul. În cazul în care prețul de achizițții se va schimba, se va schimba și tarifului”.
Ministrul de finanțe Octavian Armașu a dat mai multe detalii, explicînd ce fonduri ar urma să fie taiate drastic.
Una din primele ținte este reforma administrației publice, care îi va afecta pe angajații din sistemul bugetar.
„Evident că vor fi anumite restructurări în ce ține structura guvernului, și autoritățile centrale. Scopul este să asigurăm salarii decente. Avem peste 200.000 de angajați, cred că avem loc de anumite eficientizări și raționalizări”.
Octavian Armașu s-a referit și la inevitabilitatea reducerilor în cîteva sectoare subvenționate ale economiei, cum e agricultura.
Armașu a spune că vor fi în 2016 vor fi operate reduceri, urmînd ca bugetul pentru 2017 să fie comparabil cu cel din acest an.
O altă îngrijorare se referă și la mărirea vârstei de pensionare. Ministrul finanțelor spune că sistemul de pensii are nevoie de o reformă atăt de amplă, încât introducerea acestei măsuri trece pe al doilea plan.
„În prim-plan punem acțiuni de reforme, și după asta putem să ne gândim cum ar arăta parametrii, inclusiv vârsta de pensionare. Trebuie să ne gândim, dacă va fi necesar, atunci vom mărim vârsta de pensionare. Dar asta e în plan secund”.
Unii experți au spus despre memorandumul cu FMI că e „o dedicație” pentru sectorul bancar.
Guvernatorul BNM Sergiu Cioclea spune că e imperativ ca statul să nu mai permită fraude bancare de proporții.
Cioclea precizează că guvernul nu va mai garanta din banii proprii depunerile clienților din bănci, asa cum a făcut pentru a salva depunerile de la Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.
Eventualele compensări ar urma să fie făcute de un depozitar unic la care să contribuie toate instituțiile bancare din Republica Moldova.
„Ne propunem să schimbăm sistemul de garantare a depunerilor, pentru ca rezoluțiile bancare să fie garantate de sistemul de garanții a depunerilor. Filosofia este că nu ar trebui să fie de la Guvern, dar trebuie să fie un sistem gestionat de sistemul bancar”.
Totodată, Banca Națională ar urma să verifice toți acționarii din sistemul bancar, măsură care vine să sporească transparența acționariatului.
Cioclea a adăugat că supravegherea specială de la Moldova Agroindbank, VictoriaBank și Moldinconbank va fi menținută până la rezolvarea tuturor problemelor de administrare și structură de acționariat la cele trei bănci.
