Potrivit avizului SIS, datele obţinute de instituţie indică asupra nerespectării legislaţiei şi existenţa unor factori de risc în activitatea judecătoarei. Cea mai gravă acuzaţie din aviz se referă la dosarul penal pornit în privinţa magistratei pe 8 iunie curent pe faptul pronunţării cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Este vorba despre decizia adoptată de Domnica Manole, prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul pentru care au fost colectate peste 400 de mii de semnături.

De asemenea, SIS menţionează că judecătoarea a fost vizată într-un proces penal al Procuraturii Anticorupţie din februarie 2015, cu privire la încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţilor. Manole este acuzată şi de faptul că se regăseşte printre judecătorii care ar fi luat hotărâri de anulare a contractelor de gaj, ipotecă, acorduri de preluare a datoriilor, fapt ce ar fi periclitat procesul de rambursare a creditelor către Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

Avizul semnat de Mihai Balan, director al SIS, se referă la două cazuri. Astfel, pe 19 mai 2015, Domnica Manole a făcut parte din completul de judecată care a emis o hotărâre în dosarul „Fergus” SRL contra Băncii de Economii, casând o decizie a Judecătoriei sectorului Centru. „Prin aceasta au fost anulate măsurile de obligare a achitării datoriilor şi trecerii în posesia băncii a bunurilor gajate”, constată SIS.

Potrivit hotărârii de judecată la care fac referire controlorii, completul de judecată din care făcea parte şi Domnica Manole, dimpotrivă, ar fi dat curs unei solicitări venite din partea Băncii de Economii de a anula o încheiere a Judecătoriei sectorului Centru, prin care a fost dispusă suspendarea pricinei civile a BEM împotriva SRL „Fergus” care urma să întoarcă băncii un împrumut de 500.000 de euro.

Cel de-al doilea caz se referă la o cauză civilă în care Domnica Manole, împreună cu alţi membri ai completului de judecată, ar fi respins solicitarea companiei Rosseau Alliance LLP de a pune  interdicţie administratorului insolvabilităţii companiei Lidiana-Lux de a vinde bunuri gajate de firmă în schimbul unor credite luate de la BEM. Amintim că, potrivit raportului Kroll, Rosseau Alliance LLP ar fi afiliată lui Ilan Şor şi ar fi făcut parte din schema de furt a miliardului din cele trei bănci lichidate.„Prin adoptarea acestei hotărâri au fost create premise de imposibilitate a recuperării creditelor”, constată SIS.

Domnica Manole susţine însă că această concluzie a SIS este eronată, or prin decizia de a permite vânzarea bunurilor gajate se urmărea tocmai restituirea datoriilor către Banca de Economii. „Aceasta este atribuţia lichidatorului, să restituie datoriile companiei către creditori. Legea spune clar, în cazul vânzării unui bun gajat, dreptul prioritar de recuperare a datoriei îi revine creditorului gajist. În cazul dat, este vorba de BEM. Prin decizia pe care am adoptat-o nu existau riscuri ca BEM să nu îşi poată recupera banii împrumutaţi firmei”, a explicat magistrata pentru portalul Anticoruptie.md.
Domnica Manole susţine că a ştiut încă din vară despre faptul că SIS caută informaţii compromiţătoare la adresa sa şi că în acest sens s-au făcut presiuni, atât din sfera politicului, cât şi de la Consiliul Superior al Magistraturii.

„Cât priveşte procesul penal din 2015, cu privire la încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţilor, prin ordonanţa Procuraturii Anticorupţie din data de 20 februarie 2015 a fost refuzat în începerea urmăririi penale, pe motiv că acţiunile judecătorului nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii. Eu nu am indicat în declaraţia de avere câteva conturi bancare cu niciun leu pe ele şi un garaj despre care nu ştiam că se află în proprietate privată. Prin ordonanţa abuzivă a procurorului Viorel Morari din 25 iunie 2016, peste un an de zile de la refuzul începerii urmăririi penale, a fost  anulata ordonanţa din 20 februarie 2015. Până la prezentarea avizului consultativ de către SIS, acest caz nu a avut nicio finalitate, contrar termenilor impuşi de legea procesual penală, şi a fost contestată de mine la judecătorul de instrucţie”, ne explică judecătoarea.

Despre dosarul pornit în acest an de Procuratura Generală pentru că magistrata a obligat CEC să organizeze un referendum, Manole observă că directorul SIS a omis să notifice CSM că această cauză penală a fost calificată de comunitatea internaţională şi societatea civilă drept o „răfuială politică” şi un atentat la independenţa justiţiei. Din acest motiv, cazul magistratei a fost discutat recent, în luna octombrie, la şedinţa Comitetului ONU pentru drepturile omului, la iniţiativa judecătorului italian şi expert internaţional Mauro Politi, Guvernul fiind obligat să prezinte un raport detaliat.
„Despre acest aviz al SIS pot spune doar că el urma să se refere la integritatea mea ca judecător şi nu să se expună pe calitatea actului justiţiei, aceasta nefiind o competenţă a Serviciului de Informaţii şi Securitate. SIS urma să se refere la factori de risc. Este clar că, de fapt, se urmăreşte declararea incompatibilităţii mele cu activitatea de judecător pentru a fi eliminată din magistratură”, a conchis Domnica Manole.

Avizul SIS urma să fie examinat la şedinţa de marţi, 1 noiembrie, a CSM, dar chestiunea a fost amânată din cauza lipsei Domnicăi Manole, asta chiar dacă judecătoarea a cerut examinarea documentului în lipsa sa.