Vorbind despre şansele candidatului unic al opoziţiei antioligarhice, Armand Goşu, istoric român şi specialist în spaţiul ex-sovietic, e de părere că în turul doi, care urmează să aibă loc la 13 noiembrie, totul va depinde de participarea la vot şi mai ales de mobilizarea celor nehotărâți.
Europa Liberă: În cursă au rămas doi din cei nouă pretendenţi la fotoliul prezidenţial. Igor Dodon şi Maia Sandu spun că vor şi ştiu cum să scoată Republica Moldova din captivitate. Dar şi se acuză reciproc de relaţii secrete cu domnul Plahotniuc. Care e miza câştigului între cei doi rivali, oponenţi politici?
Armand Goșu: „Este viitorul Republicii Moldova. Miza este viitorul dumneavoastră, al copiilor dumneavoastră, al celor peste trei milioane de cetăţeni, care poartă în buzunar un act emis de autorităţile Republicii Moldova. Acum este un moment crucial pentru Republica Moldova. Dacă ratează acest moment, consecinţele pot fi grave pentru ea. Pentru că Republica Moldova nu mai poate supravieţui în cadrele mari fixate în primii ani ai tranziţiei post-sovietice. E nevoie de suflu nou, e nevoie de alţi lideri politici, e nevoie de idei noi, e nevoie e oameni credibili în politică, e nevoie de mai multă empatie. Or, dacă rămânem cu politicieni de calibrul lui Dodon, cred că nu schimbăm nimic.”
Europa Liberă: Cineva spunea că ar putea să învingă cel care va reprezenta direcţia geopolitică preferată de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova sau va reuşi să convingă că una din cele două direcţii pro-Est, pro-Vest este greşită.
Armand Goșu: „Eu nu cred foarte mult, cel puţin, în acest moment, aşa cum a evoluat Republica Moldova în ultimii doi ani, în paradigma geopolitică, Dodon, până la urmă, adună voturile unui segment, mai degrabă, al nostalgicilor după Uniunea Sovietică, decât al oamenilor care vor neapărat să se întoarcă spre Moscova. Pentru că, cu siguranţă, mulţi și dintre votanţii lui Dodon se bucură când cu paşapoartele moldoveneşti merg în Occident, nu în Est. Deci, în acest moment, cel puţin la temele care se discută acolo, eu cred că vor avea de câştigat cei care vor fi mult mai aproape de ce se dezbate în Republica Moldova. Adică, anchetarea şi recuperarea miliardului de dolari furat din bănci, reforma Procuraturii şi a justiţiei, scoaterea instituţiilor de sub controlul oligarhului Plahotniuc, lupta împotriva marii corupţii şi a nepotismului. Or, pe aceste subiecte Dodon nu mi s-a părut foarte convingător, spre deosebire de Maia Sandu, care a preluat aproape integral din programul Pieţei Marii Adunări Naţionale, din programul manifestanţilor, al demonstraţiilor maraton din anul trecut, demonstraţii generate de dispariţia miliardului din cele trei bănci.”
Europa Liberă: Dumneavoastră cum credeţi, domnul Plahotniuc poate influenţa rezultatele alegerilor în turul doi al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova? Poate avea vreo influenţă asupra acestor rezultate?
Armand Goșu: „E sigur că poate să aibă o mare influenţă. În primul rând, trebuie să pornim de la constatarea că este cu totul atipic acest tur doi care se desfăşoară în Republica Moldova. El se desfăşoară, cel puţin, declarativ între candidaţii opoziţiei. Nu avem candidatul puterii. Candidatul puterii, practic, a fost retras din cursă înainte de turul întâi. De asemenea, cea mai importantă temă pentru electoratul, pentru oamenii obişnuiţi în Republica Moldova, de vreo doi-trei ani, este Vlad Plahotniuc, oligarhul care controlează, care delapidează, care a luat statul, instituţiile statului prizoniere. Deci, eu nu cred că aceste teme, care s-au dezbătut doi ani de zile, acum, în două săptămâni, dintr-o dată, pocnim din degete, ele vor fi uitate de electorat şi hai să vorbim de Rusia, hai să vorbim despre America. Nici contextul regional nu este favorabil pentru aşa ceva. Iar eu m-aş feri să insist pe o astfel de abordare, pornind şi de la nişte cifre elementare, care sunt în sondajele de opinie, faptul că, de pildă, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este cel mai popular politician din Republica Moldova, faptul că se apropie de aproape 60% procentul celor care regretă dispariţia Uniunii Sovietice. Deci, să începi acum o dezbatere pe teme de geopolitică şi să-ţi construieşti campanie electorală între cele două tururi în această paradigmă e ca şi când te-ai împuşca singur în picior.”
Europa Liberă: Faptul că acest scandal de corupţie a prejudiciat semnificativ credibilitatea politicienilor din Republica Moldova în faţa cetăţenilor, dar şi în faţa partenerilor externi, ar putea să-l motiveze pe următorul şef de stat să fie altfel, să se comporte altfel, ajungând în fruntea ţării, decât felul cum s-a comportat actualul şef de stat?
Armand Goșu: „Cu siguranţă. Nu doar că-l va motiva pe el, ci va motiva electoratul care va ieşi la vot peste două săptămâni să identifice şi să voteze un potenţial candidat, care are un alt profil, diferit de profilul şefului de stat care a fost până acum, un om care vine cu un program politic, care propune altceva, o soluţie, până la urmă, pentru criza profundă în care se află Republica Moldova. Pentru că aici nu e vorba doar de o criză economică, a dispărut un miliard sau de o criză financiară. Aici e vorba de o criză mult mai profundă, e vorba de o criză morală, e vorba aproape de o depresie la nivelul psihologiei unui întreg popor. Or, e clar că cel care vine în poziţia de preşedinte, chiar dacă prin Constituţie nu are mari puteri, el având legitimitatea sutelor de mii şi milionului de voturi în spate, el poate să mobilizeze energii, resurse la Chişinău, în Republica Moldova, pentru ca ţara să iasă, totuşi, din această văgăună în care a fost vârâtă de oameni inconştienţi în ultimii trei-patru ani pentru că nu putem blama integral guvernările AIE. Să nu uităm că s-au făcut reforme foarte importante în acea perioadă, că Moldova a făcut paşi importanţi în apropierea de Bruxelles, că cetăţenii Republicii Moldova astăzi circulă cu paşapoarte fără vize în ţările membre ale Uniunii Europene, că Republica Moldova a semnat un Acord de Asociere, că funcţionează un DCFTA, care deschide larg porţile pieţelor europene pentru produsele Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar există o temere, inclusiv în rândul cetăţenilor, că ar putea să se adâncească o criză politică în Republica Moldova, din moment ce următorul şef de stat va reprezenta opoziţia. Şi ar putea să existe, iniţial, mici conflicte, ca după aceasta să se transforme în conflicte mai mari între instituţia prezidenţială şi celelalte două alte puteri, executivă şi legislativă.
Armand Goșu: „Tocmai aceasta trebuie căutat. Situaţia în care se află Republica Moldova cu această vâscoasă acalmie nu aduce nimic bun. E nevoie să vină, totuşi, cineva care să trezească instituţiile la realitate, care să provoace reforme, care să propună schimbări în Republica Moldova şi care, până la urmă, să genereze o mişcare amplă, care să conducă la o reformare de anvergură a întregii clase politice. Republica Moldova are nevoie de feţe noi în politică, are nevoie de oameni tineri, cu idei, cu alte idei, cu proiecte pentru această ţară. Practic, elita care s-a aflat, într-un fel sau altul, la conducerea Republicii Moldova în ultimii 25 de ani este epuizată, nu mai are idei şi trebuie urgent înlocuită, dacă vrem ca această ţară să supravieţuiască.”
Europa Liberă: Relaţia Moldovei cu România va depinde de cine ajunge în turul doi de scrutin prezidenţial în fruntea Republicii Moldova?
Armand Goșu: „Nu va depinde esenţialmente. Pentru că la Bucureşti preşedintele Klaus Iohannis nu este un preşedinte care să propună retorici naţionaliste, unioniste, agresive, ci, mai degrabă, el se remarcă printr-o abordare europeană a temei Republicii Moldova. Iar la Chişinău nu cred că un şef de stat, fie el şi Dodon, ar mai putea câştiga multe puncte electorale, dacă flutură ameninţarea românească, România care nu ştiu ce vrea să facă Republicii Moldova, jandarmul român şi alte temeri de acest tip, care, din păcate, au înveninat în ultimii 25 de ani relaţiile bilaterale Chişinău-Bucureşti.”
Europa Liberă: Votul pro-unionist de ce nu a prins?
Armand Goșu: „Votul pro-unionist nu a prins din cauza purtătorilor de mesaj. Concluzia puteam să o tragem încă ceva vreme în urmă. Domnul Ghimpu şi alţi purtător de mesaj pe zona unionistă a reuşit să compromită ideea unionistă în electoratul Republicii Moldova, cum au reuşit, de altfel, să compromită pentru multă lume şi ideea europeană la Chişinău.”
Europa Liberă: Către cine se va duce acest vot pro-unire Republica Moldova cu România?
Armand Goșu: „Votul pro-unire, dacă e să ne referim strict la el, e vorba de un procent pe care îl are domnul Ghimpu, cât a luat în aceste alegeri, presupun că va fi un vot pentru Maia Sandu, un vot pentru continuarea reformelor. Eu nu cred că este un vot antireformator. Nu cred că e un vot pentru menţinerea Moldovei în strânsoarea oligarhului, în care aproape că se sugrumă. În momente decisive electoratul din Republica Moldova a dovedit capacitatea de a se mobiliza şi de a orienta ţara pe un făgaş european al modernităţii, al stabilităţii. Dar al unei stabilităţi în democraţie şi nu în autocraţie.”
Europa Liberă: Participarea relativ redusă la vot, sub 49% dintre cetăţenii cu drept de vot la primul tur de scrutin prezidenţial, această participare ar trebui să-i pună pe gânduri pe cei doi candidaţi rămaşi în cursa prezidenţială? Şi ce înseamnă un vot relativ redus, dacă vin şi mai puţini în turul doi?
Armand Goșu: „E foarte posibil să vină şi mai puţini în turul doi. În cazul Republicii Moldova, totuşi, nu s-au mai desfăşurat alegeri prezidenţiale de 20 de ani, aşa că nu avem cifre ca să comparăm. Dar, mai degrabă, bătălia se va da pe acest electorat care a ieşit în turul întâi şi pe electoratul care poate fi, relativ, uşor mobilizat. E vorba de diaspora moldovenească care ieri nu a ieşit, totuşi, la vot în număr aşa de mare. Mai ales, mă refer la diaspora din vestul Europei, din România, unde au votat destul de puţini, din Italia, din Franţa, din Spania. Or, aceşti oameni sunt sute de mii de voturi care se pot aduna aici, pot face diferenţa.”
Europa Liberă: Aceasta ar putea să spună domnul Dodon şi despre moldovenii aflaţi în Federaţia Rusă.
Armand Goșu: „Cred că este foarte bine fie cei aflaţi în Federaţia Rusă, fie cei aflaţi în Vest să se implice în destinul ţării lor şi să se prezinte la vot.”
