Luna octombrie se încheie, iar FMI nu a aprobat un memorandum de finanţare a Republicii Moldova. Asta chiar dacă, la 26 iulie 2016, o misiune a FMI şi premierul moldovean Pavel Filip vorbeau, la o conferinţă de presă, despre certitudinea deblocării creditării Moldovei de către FMI în luna octombrie 2016.

Luni, 24 octombrie, Banca Naţională a Moldovei a difuzat un comunicat în care anunţă că BNM şi Guvernul au îndeplinit acţiunile prealabile ale Memorandumului de politici economice şi financiare din cadrul acordului la nivel de personal dintre autorităţile Republicii Moldova şi experţii Fondului Monetar Internaţional, încheiat la 26 iulie 2016. În consecinţă, Consiliul Executiv al FMI se va reuni, pe 7 noiembrie, pentru a discuta solicitarea programului de finanţare a reformelor din Republica Moldova pe o perioadă de trei ani, prin intermediul Mecanismului extins de creditare şi a Mecanismului de finanţare extinsă. Aranjamentul financiar prevede accesul la finanţare la un nivel de 75% din cota Republicii Moldova la FMI (aproximativ 182,7 milioane dolari SUA).

FMI şi alegerile prezidenţiale din Moldova

Unii analişti politici de la Chişinău susţin, însă, că deblocarea creditării de către FMI rămâne incertă. Potrivit lor, FMI ar fi amânat până după alegerile prezidenţiale examinarea subiectului legat de Republica Moldova, pentru a urmări evoluţiile politice, mai ales că sondajele îl dau drept câştigător pe pro-rusul Igor Dodon.

La rândul său, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova susţine că „nu există nici o conexiune între alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi încheierea acordului cu FMI. Sunt două procese total independente, care doar s-au suprapus în timp”.

„Guvernanţii vorbesc despre un nou acord cu FMI şi prezintă asta ca pe un succes, dar evită să arate esenţa viitorului acord pentru 3 ani cu FMI. Miroase a truc electoral de unică folosinţă - o nouă fentare a propriilor cetăţeni şi a partenerilor, pentru că imediat după alegeri, în cele mai bune tradiţii ale 'guvernării nocturne', bucuria şi lauda se poate transforma în noi datorii şi poveri în creştere. Arătaţi textul acordului!”, a reacţionat ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Reprezentanţa din Chişinău a FMI a difuzat un comunicat din care reiese că FMI va stabili ziua deciziilor în cazul Republicii Moldova abia după implementarea tuturor precondiţiilor: „Până în prezent, autorităţile Moldovei au progresat semnificativ în realizarea acţiunilor prioritare convenite. Implementarea tuturor acţiunilor prioritare este condiţia necesară pentru ca Consiliul de directori executivi al FMI să ia în considerare aprobarea programului de finanţare”, a anunţat FMI.

„Evident că nu 'problemele tehnice' sunt la mijloc. Donatorii vor să vadă cum vor evolua procesele politice (alegerile prezidenţiale), dar şi presiunea pusă de lobbiştii anti-Plahotniuc la Washington. (...) Republica Moldova rămâne fără finanţare externă în anul curent şi e vorba de 130 de milioane de dolari, respectiv, şi cu o gaură în buget de 3 miliarde de lei moldoveneşti”, a atenţionat ex-premierul moldovean, Ion Sturza.
Recent, Guvernul de la Chişinău şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru 7 legi anti-populare, inclusiv a pus pe spatele poporului miliardul de dolari furat din trei bănci moldoveneşti, explicându-şi gestul prin necesitatea îndeplinirii urgente a angajamentelor faţă de FMI.

Dinamica triumfalistă a guvernării - o făţărnicie

În timp ce guvernarea se laudă cu o creştere economică de 1,3% în prima jumătate a anului, experţii în economie au identificat câteva elemente periculoase care ar putea zdruncina economia Moldovei, în special sectorul bancar, până la sfârşitul anului. Analiza datelor privind dinamica creditării şi a calităţii portofoliului de credite scoate în evidenţă o cifră şocantă, în timp ce guvernarea se laudă cu o dinamică triumfalistă. În realitate, volumul creditelor neperformante (toxice) în sectorul bancar s-a majorat, de la începutul acestui an, cu 2,3 miliarde de lei - până la 6,13 miliarde de lei (1 Euro = 22 lei). Enorm, dacă raportăm la dimensiunile pieţei bancare moldoveneşti.

Problema pare să fie conştientizată de guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea. La o recentă şedinţă a Comisiei parlamentare pentru economie, el a încercat să atenţioneze asupra înrăutăţirii calităţii activelor din sistemul bancar. Potrivit lui, „stocul total al creditelor neperformante pe sistem a trecut de la 8,4% în 2014 şi 9,9% în 2015 la peste 16% în prezent”. „Provenienţa acestor credite neperformante este variată. În primul rând este vorba de mari întreprinderi care sunt în situaţie de faliment. Ele au ajuns cu 100% de recunoaştere a pierderilor şi constituirea rezervelor în bănci. Altele sunt întârzieri mai mari de 30 sau 60 de zile. Ele tot încep să creeze elemente de alertă şi, parţial, să fie aprovizionate. Este vorba de o reacţie în lanţ - dacă economia nu creşte, apar probleme la nivelul deservirii creditelor”, a explicat guvernatorul Cioclea. Conform datelor Inspectoratului Fiscal, în primele 6 luni ale anului curent, 347 de întreprinderi din Moldova au fost declarate insolvabile - cel mai mare nivel al insolvenţelor din economie din ultimii 4 ani.

Republica Moldova a trecut deja printr-o experienţă tristă generată de creditele toxice acordate de bănci. Prin astfel de credite, în perioada 2012-2014 au fost devalizate trei bănci sistemice care ulterior, la solicitarea FMI, au fost lichidate. Autorităţile responsabile au spus că vedeau că din bănci „se fură cu sacul”, dar au tolerat jaful, pasându-şi reciproc responsabilitatea.

Tentativă dejucată de acaparare a unei bănci

Un alt element care a suscitat atenţia economiştilor moldoveni a fost anunţul făcut de Banca Naţională a Moldovei despre adoptarea unei decizii fără precedent: blocarea unui pachet de 64% din capitalul „Moldindconbank” şi impunerea unui administrator temporar.

BNM a explicat că a fost nevoită să ia această decizie după ce a constatat (prin decizia din 20 octombrie 2016) că un grup de persoane acţionează concertat (prin achiziţionarea anterioară şi deţinerea unei cote substanţiale în capitalul social al băncii, în mărime  de 63,89%, fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM) în raport cu banca respectivă - a doua ca mărime din Moldova. Această bancă moldovenească a fost implicată în operaţiunea „Laundromat”, prin conturile ei fiind spălate, în perioada 2010-2014, aproximativ 20 de miliarde de dolari proveniţi din Rusia.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău