Jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între şase şi 23 de luni nu sunt hrăniţi suficient de frecvent, spune UNICEF. De asemenea, o lipsă generalizată de alimente solide şi de ingrediente variate privează aceeaşi grupă de vârstă de nutrienţi esenţiali atunci când creierul, oasele şi organele lor în creştere au nevoie cel mai mult, a declarat agenţia ONU, citată de Thomson Reuters Foundation.

Chiar şi în familiile înstărite din ţările în curs de dezvoltare, "mult prea mulţi" sugari şi copii mici nu beneficiază de suficientă hrană, spune agenţia ONU într-un raport publicat înaintea Zilei Mondiale a Alimentaţiei, marcată la 16 octombrie.

"Cum se poate ca în 2016 să avem încă atât de mulţi copii care nu primesc hrană suficientă (pentru) o creştere sănătoasă?" — se întreabă France Begin, senior consilier de nutriţie la UNICEF în New York, într-un interviu telefonic.

"Primii doi ani de viaţă ... sunt o fereastră de oportunitate pe care nu doriţi să o rataţi", a declarat aceasta pentru Thomson Reuters.

Îmbunătăţind calitatea şi cantitatea alimentelor pentru copii pot fi salvate 100.000 de vieţi pe an, pot fi reduse costurile de sănătate şi îmbunătăţi productivitatea la vârsta adultă, argumentează UNICEF.

Numărul meselor asigurate copiilor este cel mai mic în Asia de Sud şi Africa sub-sahariană, unde ratele de oprire a dezvoltării sunt cele mai mari — ceea ce înseamnă că înălţimea copiilor este mică în comparaţie cu vârsta lor.

Mai puţin de o treime dintre sugari şi copiii de vârstă mică din ţările în curs de dezvoltare sunt hrăniţi insuficient cu o varietate de alimente, majoritatea rămânând în pericol de subnutriţie, subliniază raportul.

O altă preocupare este că o treime din copii nu primesc alimente solide la vârsta recomandată de şase luni, conform agenţiei ONU. În anul 2000, proporţia era de jumătate din copiii de această vârstă.

Alimentele de tip junk food, bogate în grăsimi, zahăr şi sare, dar scăzute în micronutrienţi şi proteine, sunt din ce în ce mai frecvente în alimentaţia copiilor atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace, a spus Begin.

Studii realizate în Senegal, Nepal, Tanzania şi Cambodgia au constatat că un număr mare de copii mănâncă snacks-uri nesănătoase, în principal în oraşe, dar şi în zonele rurale. Alimentele sunt puternic promovate de companii în multe ţări, iar părinţii nu ştiu neapărat că sunt nesănătoase pentru copiii lor.

"Preocuparea mea este că deja copiii nu au suficienţi nutrienţi în dieta lor pentru a creşte în mod adecvat, aşa că, dacă se înlocuiesc alimentele bune (pe care aceştia le primesc) cu alimente care furnizează numai grăsime şi zahăr ... nu se oferă nicio şansă copilului", a conchis France Begin.