„De îndată ce situaţia va fi pe deplin normalizată, vom ridica starea de urgenţă însă, sub starea de urgenţă, vom coopera cu Consiliul Europei (CoE) pe care îl vom informa cu privire la toate măsurile pe care le vom lua”, a declarat Cavusoglu în cadrul unei conferinţe de presă la sediul organizaţiei paneuropene, din care face parte şi Turcia.

Săptămâna trecută, comisarul pentru drepturile omului al CoE, Nils Muiznieks, a cerut Ankarei să pună capăt „cât mai curând posibil” stării de urgenţă — care a fost prelungită cu trei luni — instaurată după lovitura de stat eşuată din luna iulie.

„Înţeleg că sunteţi îngrijoraţi”, a afirmat şeful diplomaţiei turce într-un discurs rostit în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), cerându-le membrilor săi să vină în Turcia pentru 'a înţelege gravitatea situaţiei', subliniind faptul că „ameninţarea nu a fost complet eliminată”.

El a afirmat că autorităţile au fost forţate să declare stare de urgenţă pentru 'a încerca să scape de această organizaţie (mişcarea fostului predicator Fethullah Gülen), care se află la originea loviturii de stat eşuate şi care s-a infiltrat în toate mecanismele statului'.

În timp ce autorităţile turce a lansat o campanie de epurări masive împotriva persoanelor suspectate de legături cu Fethullah Gülen, ministrul de externe turc a recunoscut miercuri că unii funcţionari ar fi putut fi destituiţi din greşeală.

„Este adevărat, au fost comise erori. Responsabilitatea noastră este de a le corecta şi de a respecta legea”, a afirmat el, adăugând că 3.000 de funcţionari au fost deja reangajaţi.

Conform cifrelor furnizate de autorităţile turce, 32.000 de persoane au fost arestate în Turcia în cadrul anchetei privind tentativa de lovitura de stat din iulie şi 70.000 fac obiectul unor anchete.