În Moldova s-a marcat Ziua Profesorului. Unii politicieni - ca Marian Lupu, candidat prezidențial - au folosit prilejul în scopuri proprii, în vreme ce dascălii înșiși, cum veți auzi în relatarea corespondentului nostru, au avut o nouă ocazie să-și „spună păsurile”- de pildă, că sunt tot mai puțini.
La ora prânzului, la Universitatea Pedagogică Ion Creangă, singurele elemente care vorbeau despre o sărbătoare erau baloanele agățate la intrare. În cale, un grup de tineri, care pesemne tocmai terminase orele. Printre aceștia, și Daniela Șova, din satul Zahoreni, raionul Orhei. După patru ani de studii a absolvit anul trecut Colegiul Pedagogic, iar acum merge la Facultatea Pedagogia învăţămîntului primar. Aproape opt ani de studii, dar asta nu înseamnă că Daniela Șova este sigură că va fi profesor după.
Europa Liberă: Veți dori pe viitor să profesați în acest domeniu?
Daniela Șova: „Da, desigur, nu degeaba am ales să continu studiile, să fac universitate, însă cum să vă zis, nu sunt suficiente resurse, salarii. Sper că pe viitor o să mărească salariile, pentru că munca învățătorilor este foarte grea.”
Europa Liberă: Da ce salariu ar mulțumi un tânăr profesor?
Daniela Șova: „Pentru un tânăr specialist eu cred că ar fi măcar la 4000 de lei, pentru că un simplu chelner primește 5000 de lei pe lună, însă el nu lucrează atât de mult intelectual, iar munca intelectuală este foarte grea.”
Imediat după absolvirea colegiului, Daniela Șova s-a angajat. Aventura nu a durat însă mult, întrucât, fiind profesor la școala din localitate, primea, spune ea, o mie de lei pentru două săptămâni. Facultatea, speră tânăra, ar putea să-i ofere mai multe oportunități pentru viitor. Ministerului Educației nu-i este deloc străină problema remunerării, doar că soluțiile deocamdată țin de perspective îndepărtate, spune Sergiu Boghean, șeful cabinetului ministrului Educației:
„Vrem să elaborăm un nou sistem de salarizare a profesorilor și managerilor instituțiilor punând accent pe performanță. Încercăm să identificăm indicatorii în baza cărora să dăm salarii mai mari celor care asigură calitatea sistemului de învățămât și în așa fel să ridicăm și atractivitatea acestei profesii.”
Din totalul profesorilor, 12% sunt tineri cu vârsta de până la 30 de ani. Și asta în condițiile în care 15% dintre actualii dascăli au trecut deja de vârsta de pensionare, iar mai mult de o pătrime au peste 50 de ani. Cifrele arată că din ce în ce mai puțini tineri aleg să meargă la Facultatea pedagogică, iar exemplul Danielei Șova este unul din ce în ce mai puțin întâlnit. Chiar și așa, din grupul de tineri întâlnit astăzi în curtea Universității Pedagogice, cam 15% vor profesa, arată studiile făcute la comanda Ministerului Educației. Restul, aleg o altă ocupație sau emigrează. Astfel, majoritatea locurilor vacante din țară rămân neacoperite.
Sergiu Boghean: „Noi deja încurajăm ca două discipline să fie predate de un profesor. De exemplu, matematica poate fi predată și de un profesor de fizică, sau invers. Biologia și chimia la fel.”
Europa Liberă: Cât de eficiente sunt aceste practici?
Sergiu Boghean: „Nu pot să vă spun exact dacă este vorba de eficiență sau nu, dar în condițiile în care suntem aceasta este cea mai viabilă soluție.”
Cea mai gravă situație este în Hâncești, unde școlile duc lipsă de 70 de profesori, învățători care astăzi ar fi trebuit să primească tradiționalele flori și felicitări de Ziua Profesorului. Aceștia au ales însă o altă cale, în condițiile în care sistemul de învățământ încă nu reușește să devină unul atractiv, ori premiul pentru cel mai bun profesor, acordat în fiecare an, în valoare de 50 de mii de lei, nu este suficient pentru a motiva tinerii să aleagă profesia de învățător.