Din 1 august 2016 a intrat în vigoare legea cu privire la Procuratură. Aceasta prevede o nouă structură a Procuraturii Generale (PG) şi numirea tuturor procurorilor care doresc să acceadă în funcţii de conducere în baza unor concursuri. „Toţi procurorii care doresc să candideze la anumite funcţii de conducere vor fi evaluaţi, iniţial, de către membrii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor (CEPP), iar ulterior, după înscrierea lor în Registru, de către membrii Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor (CSCP). Atestările anterioare, evaluările obţinute în cadrul ex-Colegiului de calificare, adică tot ce a fost până la 1 august, s-a şters cu buretele, mai puţin efectele sancţiunilor disciplinare din ultimul an”, precizează Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). În aceste condiţii, cele două Colegii din subordinea CSP au astăzi un rol primordial.
CV-ul lui Popa din perioada comunistă
Sâmbătă, 24 septembrie 2016, prin unanimitate de voturi, în funcţia de preşedinte al CSCP a fost ales procurorul municipiului Chişinău, Igor Popa (foto sus). Într-un comunicat de presă al PG se menţionează că noul preşedinte al CSCP are 40 de ani, este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova şi că şi-a început cariera în cadrul organelor Procuraturii în anul 1999, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuraturile sectoarelor Centru şi Râşcani, şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a PG, procuror pentru misiuni speciale, procuror al sectorului Râşcani al capitalei, iar începând cu anul 2015, funcţia de procuror al municipiului Chişinău.
Ce nu spun reprezentanţii PG e că Igor Popa s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise împotriva persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin, cum ar fi Serafim Urechean, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat sau Constantin Becciev. Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. În martie 2010, la scurt timp după ce guvernarea comunistă pleacă, Igor Popa depune cerere de demisie din funcţia de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG şi solicită să activeze acolo în calitate de procuror simplu. La scurt timp însă, se alege cu o nouă funcţie, cea de procuror pentru misiuni speciale, şi cu un birou în sediul PG, lângă cel al procurorului general. De atunci, cariera sa a tot avansat. În 2012 a câştigat concursul pentru şefia Procuraturii sect. Râşcani, mun. Chişinău, iar în decembrie 2015, după ce era clar că procuraturile teritoriale din Chişinău, în baza noii legi a Procuraturii, vor fi desfiinţate, Popa este numit şef interimar al Procuraturii mun. Chişinău, pentru ca ulterior, în luna martie, să câştige concursul pentru numirea în această funcţie.
„Asta a fost opţiunea lor şi trebuie să o respectăm”
Igor Popa s-a mutat în 2013 în casă nouă, procurându-şi un apartament de 123 m.p., a cărui valoare de piaţă depăşeşte 1 milion de lei, mult peste salariul său anual, care a ajuns la doar 113 mii de lei în 2013 şi 111 mii în 2014. În 2014, Igor Popa şi-a cumpărat şi maşină nouă, o Hyundai Santa Fe fabricată în 2014, cu 405 mii de lei. El mai declară că deţine, prin procură, o Toyota Camry fabricată în 2008, pe care o evaluează (conform „estimării personale”) la doar 50 mii de lei (2 mii de euro). În 2014, Popa a vândut un automobil Mazda 6 cu 153 mii de lei, iar în 2013, un apartament de pe bd. Dacia cu 302 mii de lei. Soţia lui Igor Popa, Ala Popa, este avocată, aflată acum însă în concediu pentru îngrijirea copilului.
„Dl Popa a fost ales în calitate de membru al Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor la Adunarea Generală a procurorilor din 27 mai. Preşedinte a fost ales la şedinţa de sâmbătă. A fost propusă candidatura sa spre examinare de către membrii Colegiului. Votul a fost secret. Asta a fost opţiunea lor şi trebuie să o respectăm. Până la urmă, eu cred că dl Popa este un procuror care va conduce bine activitatea acestui Colegiu”, consideră Mircea Roşioru, preşedintele CSP.
Popa: „Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez”
„Vrem realizarea cu succes, în deplină măsură, a activităţilor Colegiului conform legii cu privire la Procuratură”, ne-a spus Popa despre planurile pe care le are în această funcţie. Cât despre dosarele dubioase pe care le-a instrumentat, Popa spune că nu are „niciun regret. Toate acţiunile au fost perfect legale. Dacă ar fi fost altfel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Procuratură. Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez. Toate acţiunile au fost legale”, ne-a replicat Igor Popa.
Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor, condus începând cu data de 24 septembrie 2016 de către Igor Popa, are mai multe atribuţii importante, în special acum, când în funcţii urmează să fie selectaţi prin concurs practic toţi procurorii din R. Moldova, după ce, din 1 august 2016, a intrat în vigoare noua lege a Procuraturii. Colegiul va avea rolul de a examina dosarele candidaţilor la funcţia de procuror, actele prezentate de către aceştia, dosarele şi actele prezentate de procurorii care solicită transferul sau promovarea într-o funcţie superioară, dar şi de a organiza şi desfăşura interviuri cu participanţii la concurs, de a oferi punctaj acestora sau de a adopta hotărâri motivate cu privire la rezultatele concursului.
Trecutul procurorului Bodean
Tot sâmbătă, 24 septembrie, şi CEPP s-a convocat în noua componenţă şi a examinat chestiuni privind organizarea activităţii în noile mandate de 4 ani. Şi tot prin unanimitate de voturi, membrii Colegiului l-au ales în funcţia de preşedinte al acestui organ de autoadministrare pe Valeriu Bodean – procuror adjunct interimar al şefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. Bodean are 38 de ani, activează în organele procuraturii începând cu anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii: în Procuratura sect. Ciocana, Procuratura capitalei şi PG.
Deşi mai discret, şi Bodean a examinat dosare cu tentă politică în perioada guvernării comuniste. Astfel, acesta a fost acuzatorul de stat care a dispus arestarea omului de afaceri Gabriel Stati, dar şi a şefului pazei sale de corp, Aurel Marinescu, învinuiţi în aprilie 2009 de organizarea acţiunilor de dezordine în masă şi uzurpare a puterii de stat. În noiembrie 2009, dosarul pe numele lui Stati a fost clasat. Ulterior, acesta a mers la CEDO. Cazul s-a soluţionat însă amiabil după ce Guvernul R. Moldova a recunoscut violarea în acest caz a Convenţiei, respectiv, detenţia ilegală aplicată la solicitarea procurorului Valeriu Bodean. Tot Bodean a instrumentat şi cazul maiorului de poliţie Constantin Domnişor, care, fiind director al Centrului chinologic al Ministerului Afacerilor Interne, a devenit ţinta unei tentative de asasinat printr-o explozie cu grenadă. Atunci, deşi Domnişor îl acuza pe ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, procurorul Bodean, care pe atunci activa la Procuratura municipală, a anunţat concluzia pe „cazul Domnişor”: „Ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, nu are nicio legătură cu tentativa de asasinare a maiorului Domnişor şi a familiei sale. Atentatul a fost comis de un tânăr, care a găsit grenada în stradă”. Procurorii l-au făcut vinovat pe Vitalie Gaidău, care, în cadrul audierilor, afirma că este nevinovat şi că a fost torturat timp de o lună în izolatorul de pe str. Tighina, fiind forţat să-şi asume vina. Această versiune, însă, nu o credea nici măcar victima, Constantin Domnişor, care l-a şi susţinut pe Gaidău în mai multe rânduri. Astăzi, acel dosar nu are încă o finalitate clară, tânărul acuzat fiind în libertate. Valeriu Bodean nu a răspuns la apelurile ZdG.
Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor stabileşte programul de evaluare a activităţii procurorilor, examinează dosarele procurorilor supuşi evaluării, actele prezentate de ei şi actele referitoare la ei, organizează şi desfăşoară interviuri cu procurorii supuşi evaluării şi adoptă hotărâri cu privire la aceştia.
Jurnal.md
