Portalul de investigaţii RISE Moldova publică astăzi la rubrica „Prezidențiale 2016” o investigație potrivit căreia Partidul Socialiştilor al lui Igor Dodon ar fi obţinut donaţii obscure în prag de alegeri prezidențiale. Reporterii RISE Moldova au descoperit că mai mulţi socialişti apropiaţi lui Dodon s-ar fi grupat în jurul unei afaceri „secrete” cu o companie offshore care ar avea legături cu Federaţia Rusă. „Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei”, scrie portalul de investigație, bani care au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de scrutinul prezidențial. Majoritatea banilor au ajuns, în baza unor contracte de împrumut, la persoane afiliate partidului care au făcut donaţii formaţiunii. Personajul-cheie în afacerea secretă pe care au descoperit-o reporterii RISE este deputatul socialist Corneliu Furculiţă, considerat omul de încredere al lui Dodon. Într-o reacţie publică, Corneliu Furculiţă a spus că toate tranzacţiile financiare ar fi fost legale.
Finanţarea din Rusia a socialiştilor este un subiect vechi de discuţii, dar lipsit de vreo confirmare din partea instituţiilor de stat. Oficial, Comisia Electorală Centrală nu comentează situaţia creată odată cu publicarea investigației RISE, însă reprezentanţi ai acesteia afirmă că pentru descalificarea concurentului socialist din cursa electorală ar trebui să existe o anchetă a procuraturii care să probeze nu doar că banii ar proveni din străinătate, ci şi că ei ar fi fost cheltuiţi de socialişti anume pentru cursa prezidenţială.
Nu se ştie deocamdată dacă procuratura va porni o astfel de anchetă, deşi în mediul analiștilor puţini sunt cei care cred cel puţin că ea ar avea această intenţie.
Pentru opinia publică, însă, datele din investigația jurnalistică par suficiente. Aşa cum arată analistul politic Anatol Ţăranu, dezvăluirile jurnaliştilor sunt ca un fel de „secret al lui Polichinelle”, întrucât proveniența rusească a sprijinului financiar pentru socialişti personal lui nu i-a trezit niciodată îndoieli:
„Era evident că activitatea politică a PSRM, care abundă în finanţări foarte solide, e sprijinită din Rusia. O clarificare tehnică, concretă, nu strică, dar direcţia de unde vin aceste finanţări era clară de la bun început. Ei, acum e şi mai clar. E absolut firesc: cine plăteşte, acela comandă muzica.”
În mod clar, susţine Anatol Ţăranu, miza principală a Moscovei în alegerile prezidenţiale moldoveneşti cade pe Idor Dodon, şi nu pe Dmitri Ciubaşenko, candidatul Partidului Nostru condus de Renato Usatâi, care, potrivit sondajelor, ar avea şanse mici să ajungă în turul doi:
„A propos, participarea lui Ciubaşenko este în detrimentul în primul rând a lui Dodon. Ciubaşenko joacă pe terenul electoral al lui Dodon. Din acest punct de vedere, ruşii ar putea să-l infl’’uenţeze în prim ul tur să nu ia prea multe voturi de la Dodon, iar în al doilea tur ar putea exista chiar presiuni pe Ciubaşenko ca să-l susţină pe Dodon.”
O eventuală victorie a socialistului Igor Dodon la alegerile prezidenţiale nu ar însemna, cel mai probabil, o schimbare imediată şi radicală a vectorului geopolitic, mai crede Anatol Ţăranu, însă o reorientare treptată şi graduală spre vectorul euro-asiatic ar fi de aşteptat:
„Rusia o să insiste ca să-şi lărgească influenţa, dar ea nu are nevoie de o victorie categorică aici. Statul Republica Moldova este un stat problematic. Supravieţuirea lui necesită costuri. Dacă ar fi o victorie categorică a pro-ruşilor, asta înseamnă că occidentul se va distanţa, iar obligațiunea de a sprijini financiar Republica Moldova ar urma să fie preluată de Rusia. Asta nu convine Rusiei. Ea va fi satisfăcută dacă va avea un cuvânt greu de spus în politica de la Chişinău, dar nu va intenţiona să instaureze o dominație categorică în Republica Moldova.”
Un dar neprețuit pe care o eventuală victorie a socialistului Igor Dodon în apropiatul scrutin prezidenţial i-ar aduce Moscovei ar fi, la părerea analistului, federalizarea Republicii Moldova:
„Iată aici pericolul care vine de la Igor Dodon este cel mai mare. În caz dacă acest proiect ar prinde contur, Moldova îşi va pierde definitiv independenţa şi suveranitatea. Aici preşedintele are responsabilităţi şi, dacă le va activa, ele ar putea să influenţeze situaţia”, spune Anatol Ţăranu, în trecut ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă.
