Invocând crizele politice frecvente care au marcat scena politică italiană în ultimele decenii, premierul de centru-stânga a cerut o reformă a sistemului politic prin care s-ar spori puterile guvernului central, în detrimentul celor 20 de regiuni ale Italiei, pe probleme precum mediul, transportul şi energia.

Reforma vizează şi renunţarea la bicameralismul perfect prin retragerea funcţiei legislative în cazul Senatului, urmând totodată să fie redus numărul de parlamentari. În opinia lui Renzi, aceste modificări ar trebui să facă în cele din urmă din Italia o ţară guvernabilă.

Anul trecut, când a avansat aceste propuneri, Renzi a promis că va demisiona dacă vor fi respinse la referendum. Totuşi, luna trecută el a revenit asupra acestei promisiuni, afirmând că, indiferent de rezultatul referendumului, următoarele alegeri parlamentare vor fi la termen, adică în 2018, invocând faptul că nu doreşte ca dezbaterile din campania premergătoare referendumului să fie dominate de ideea continuării guvernării sale.

Unele sondajele efectuate recent indică un avans al opţiunii de respingere a acestor propuneri de reformă.

Partidele de opoziţie, inclusiv partidul populist 'Movimento 5 Stelle', precum şi disidenţii din partidul lui Renzi, consideră că modificările constituţionale propuse vor înlătura controalele democratice, vor oferit prea multe puteri executivului, în timp ce economiile cu administraţia vor fi minime.

Premierul social-democrat Matteo Renzi, aflat la jumătatea mandatului, se confruntă cu o scădere a popularităţii, ilustrată şi de înfrângerile suferite de formaţiunea sa, Partidul Democrat (PD), la alegerilor locale din luna iunie.