Atacurile cuprind fapte precum incendii intenţionate, folosirea de acid, aruncarea de pietre în ferestre, graffiti rasiste sau naziste, precum şi publicarea pe internet a unor texte bazate pe ură.

Potrivit deputatului de opoziţie Albert Steinhauser, din partea Verzilor, cel care a condus ancheta, "dezbaterea politică tumultoasă privind solicitanţii de azil" este la originea înmulţirii acestor atacuri.

"Din moment ce dezbaterea politică este dominată de o atmosferă de intoleranţă, atunci nu este surprinzător că anumite persoane consideră că acest tip de atacuri sunt legitime", a declarat Steinhauser.

Un număr record de 90.000 de persoane au cerut azil în Austria în acest an, una din cele mai mari rate pe cap de locuitor din Europa.

FPÖ, unul dintre partidele de extremă dreapta europene cu electorat numeros, a făcut din criza imigranţilor tema majoră a campaniei sale pentru alegerile prezidenţiale.

Sondajele arată că Norbert Hofer, candidatul FPÖ, este umăr la umăr cu ecologistul Alexander Van der Bellen în perspectiva alegerilor de la 4 decembrie.

Dacă Hofer ar câştiga, Austria ar deveni prima ţară din Europa care ar alege un preşedinte de extremă-dreapta după 1945.

Noile alegeri sunt organizate în urma anulării scrutinului de la 22 iunie, câştigat de Van der Bellen la o diferenţă foarte mică în faţa lui Hofer. Partidul FPÖ a reuşit să invoce nereguli procedurale.