Astfel, experţii au constatat că doar 55 la sută dintre priorităţi au fost realizate, 28 la sută au fost implementate cu deficienţe, iar 17 la sută nu au fost finalizate. Cele mai mari restanţe există la capitolul reformarea Centrului Naţional Anticorupţiei şi a Procuraturii.
 
 „Ar fi necesar în mod urgent reformarea inspecţiei judiciare pentru că de aceasta depinde foarte mult investigaţii independente faţă de judecători. Trebuie să aibă o autonomie funcţională, să poată să intenteze cauze disciplinare împotriva judecătorilor. Vom ajunge că majoritatea şedinţelor vor fi închise şi în special în contextul ultimilor cauze de rezonanţă, este cu atât mai important. Nu poate fi vorba despre încredere în justiţie şi de aceea şedinţele publice trebuie să fie regulă, iar cele închise excepţie”, a declarat expertul, Pavel Grecu.
Totodată, experţii au atenţionat că legea cu privire la procuraturile specializate, votată recent de Parlament, rămâne doar pe hârtie.
 
„Printr-un ordin al procurorului general, procurorii curţilor de apel trebuiau avizaţi pentru lichidarea instituţiilor lor în practică asta nu se întâmplă. Ar trebui să înlăturăm mimările sau de a păstra în formă camuflată anumite procuraturi pe care le dorim. Orice iniţiativă de modificarea trebuie discutată cu partenerii de dezvoltare sau cu societatea civilă”, a adăugat preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.

„Eu am ajuns la o concluzie din discuţiile doamne vicedirector CNA şi a Ministrului Justiţiei că defapt dacă anterior Candu a făcut declaraţii gen noi creăm o Procuratură Anticorupţie ca să ne luptăm cu corupţia mare, a mai făcut declaraţie vom învăţa de la colegii români DNA, defapt în jumătate de an aceste deziderate s-au transformat în cu totul altceva. Mă scuzaţi dar cu asta s-a terminat foaia de parcurs şi la capitolul lupta cu corupţia mare astea sunt rezultatele şi îmi pare rău că măcar la nivel declarativ, legislativ nu se vrea să avem un organ funcţional de luptă cu corupţia mare”, este de părere experta, Nadejda Hriptievschi.

Autorităţile s-au arătat deranjate de reproşurile experţilor şi, la rândul lor, au criticat raportul elaborat de societatea civilă.
 
„Este o imprecizie în acest raport. Toate insinuările referitor la abuzuri, la faptul că nu o să existe un control judiciar foarte strâns, că o să fie un control iniţial asupra unui an şi nimic mai mult. Eu cred că ar trebui să ne bucurăm că începem să fim pro activi şi căutăm soluţii creative pentru a lupta cu un fenomen”, a afirmat directorul adjunct CNA, Cristina Ţărnă.

De asemenea, reprezentanţii societăţii civile au propus să fie operate modificări în legislaţie, astfel încât demnitarii care îşi promovează cumetrii în funcţii publice să fie sancţionaţi.

Ideea nu a fost pe placul ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari. „Eu le înţeleg de fapt ca nişte aprecieri subiective. Cât este de rezonabil eu o dată în an să-mi sun 20-30 de cumetri ca să-i întreb ce planuri aveţi pe anul viitor. Şi cum trebuie să arate acea declaraţie de avere şi interese?

Raportul de monitorizare a fost elaborat cu sprijinul financiar al Agenţiei Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.