Dacă primul gest, cel de la 13 februarie 2013, a fost unul corect, doar că a fost urmat de acţiuni dezastruoase, atunci cel de acum 10 zile a reprezentat o mare gafă politică, care nu va putea fi remediată în vreun fel.
Atuurile PLDM-ului s-au consumat
Şansa lui Filat după 2013 s-a numit imaginea artificială a lui Iurie Leancă. Această imaginea a fost construită pe mimarea proeuropenismului, vizitele oficialilor europeni din ultimii 2 ani, dar şi falsa impresie că PLDM ar fi un partid care nu e controlat în totalitate de Plahotniuc.
Singurele reuşite ale guvernării din ultimii 5 ani, semnarea Acordului de Asociere şi obţinerea regimului liberalizat de vize s-au identificat, în mare parte cu PLDM, întrucât liberal-democraţii dădeau premierul, dar şi ministrul de Externe.
Toate astea, luate laolaltă, au înclinat balanţa în raport cu suspiciunile de corupţie care persistau asupra lui Filat şi a oamenilor din jurul său, făcând posibil un scor excelent pentru PLDM în alegerile din 2014, de peste 20%.
Numirea premierului, o şansă ratată lamentabil
Acum însă PLDM a rămas total lipsit de atuuri. Jocul extrem de murdar la care s-a pretat Filat în ultimele luni, care a culminat cu o alianţă cu PCRM şi eliminarea din partid a lui Iurie Leancă, şubrezeşte extrem de tare imaginea partidului.
Totodată, intrând într-o astfel de alianţă, în felul în care a făcut-o, Filat a mai spulberat un mit – că nu ar fi unul dintre valeţii mafiotului Plahotniuc.
Situaţia economică extrem de proastă în care se află Republica Moldova şi care se va înrăutăţi în următoare luni va atârna, din nou, în primul rând de gâtul PLDM-ului. Pentru că liberal-democraţii dau premierul, iar eşecurile, la fel ca altă dată puţinele reuşite, vor fi legate de acest partid. Mai ales că, spre deosebire de celelalte două partide care formează guvernarea, PCRM şi PD, PLDM e votat de oameni care mai gândesc.
Voturile PLDM-ului nu vin, ca în cazul PCRM-ului, doar datorită secerii şi ciocanului sau ca în cazul PD-ului, doar datorită intereselor şi a corupţiei electorale. Pentru PLDM votează, în mare parte, oameni cu un anumit nivel de educaţie, activi, informaţi, şi care foarte uşor pot să-şi schimbe opţiunea politică.
Este absolut clar că din toată această situaţie creată cel mai mult are de pierdut PLDM-ul. Atât de mult încât veţi vedea că în sondajele de peste 4-5 luni, cu o situaţie economică mai proastă decât astăzi şi cu Leancă în afara partidului, ratingul PLDM-ului ar putea fi chiar sub pragul electoral. Şi mai prost ar arăta situaţia dacă Leancă şi-ar forma în această perioadă un partid politic.
Ei bine, toate aceste şocuri puteau fi atenuate într-o oarecare măsură dacă PLDM profita de imensul avantaj de a da premierul. Populaţia dintre Prut şi Nistru are prostul obicei de a-şi idolatriza liderii, tendinţă care vine de la trecutul şi cultura de aici, de a pleca capul în faţa celor care conduc.
Cele mai recente dar şi grăitoare exemple recente în acest sens sunt ale lui Marian Lupu, Vladimir Filat şi Iurie Leancă. Trei politicieni total găunoşi, lipsiţi de valoare intrinsecă, au ajuns în anumite momente să fie lideri detaşaţi în încrederea populaţiei şi să devină locomotive electorale pentru partidele lor.
PLDM-ul ar fi putut să creeze o nouă astfel de locomotivă dând un premier măcar decent. Nu era neapărat să se dea un premier bun, pentru că cele trei exemple enumerate mai sus au demonstrat că nu trebuie să valorezi prea mult pentru a-i da gata pe moldoveni.
Problema lui Gaburici este însă că nu e nici măcar decent. Pentru că noi avem exemple recente de lideri care au fost (sunt) atât de slabi încât nici măcar pe moldoveni nu au putut să-i convingă. Mă refer, în primul rând, la Tarlev şi Timofti, care s-au ales şi cu nişte porecle care spun cam totul despre ei: „Bombonel” şi „Raţă Mută”.
Gaburici este clar un personaj pe tiparul celor doi, iar cu el în funcţia de premier PLDM-ul nu va câştiga absolut nimic. Indiferent de cât demult s-ar încerca să se pompeze în imaginea acestuia, Gaburici nu va prinde.
Deja, la fel ca în cazul Timofti, asupra sa a fost pusă titulatura de om controlat, docil şi ascultător. Mai are probleme extrem de mari de comunicare, stăpânind destul de prost limba română, iar ca orator este zero.
Filat ar fi putut găsi cu siguranţă un băiat care să dea mult mai bine, care să adune încredere şi s-o transforme ulterior în voturi pentru PLDM. Paranoia sa, de a nu pierde PLDM-ul, i-a jucat însă feste, aducându-l în faţă pe Gaburici, un tip care niciodată nu va avea niciun fel de ambiţii politice.
Doar că de această dată nu va mai conta prea mult că Filat va controla în continuare PLDM-ul. Acest partid, cu Filat în frunte, nu va mai ajunge niciodată în Parlament.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
