Acesta a fost unul dintre cele mai mari furturi de bancă din istoria mai recentă, nu numai din fosta republica sovietică Moldova. Dauna care a fost cauzata băncilor moldoveneşti dominante se ridică la circa 1,33 miliare euro – aceasta corespunde unei cincimi a indicatorilor economici anuali a ţării cu patru milioane de locuitori.

Este mult mai profitabil să jefuieşti o bancă prin intermediul conducerii ei decât să faci un atac cu spargere în ea. Făptaşii presupuşi se află în prezidiu şi în comisiile de supraveghere a băncilor moldoveneşti. Ei se află sub suspiciune că şi-au aprobat singuri credite de milioane prin intermediul firmelor fantomă şi fără vreo garanţie colaterală şi au lăsat instituţiile financiare încredinţate lor să fie lovite în perete. Banii împinşi încolo-încoace s-au scurs în canale negre, au aterizat pe conturi din off-shore sau s-au materializat în autovehicule, avioane private şi imobile de lux în locuri mult mai atractive decât cele din patrie.

În noiembrie au fost naţionalizate Banca de Economii (BEM) şi Banca Socială şi puse sub supravegherea Băncii Naţionale, care le-a pus imediat la dispoziţie 191 de milioane de euro pentru a proteja depunerile şi a preveni o panică. O figură cheie a scandalului este mogulul de 28 de ani Ilan Shor, soţul icoanei pop ruse Jasmin. Shor se numără printre cei mai bogaţi afacerişti ai ţării. El a pus stăpânire în 2013 pe Banca de Economii şi pe Banca Socială în urma privatizării. Transferul acţiunilor trebuie să fi avut loc cu concursul prim-ministrului de atunci şi actualul preşedinte al partidului proeuropean Partidul Liberal Democratic (PLDM), Vlad Filat, precum şi al încă extrem de puternicului oligarh şi mogul mediatic Vladimir Plahotniuc, căruia îi aparţine conducerea Partidului Democrat (PD).

Într-o dezbatere parlamentară din septembrie trecut, ambii au fost clasificaţi ca beneficiarii de fapt a privatizării ambelor bănci. Un deputat l-a învinuit atunci pe Filat că s-a îmbogăţit personal cu minim 5 milioane de euro prin creditul trucat de la BEM.

Afacerea bancară pune la îndoială legenda că în Republica Moldova, spre deosebire de Ucraina, s-a reuşit ca o alianţă a partidelor integre democratice să se afirme în cursul proeuropean de reforme contrar rezistenţei ruse. Dar în realitate, cele trei partide care au guvernat până la alegerile din noiembrie anul trecut, au îngropat intenţiile de reforme prin împărţirea statului fără jenă. Superoligarhul Plahotniuc şi-a asigurat controlul asupra justiţiei, inclusiv asupra procuraturii generale şi a CNA. Lupta pentru putere între el şi Filat s-a terminat în mai 2013 prin înlocuirea lui Filat ca prim-ministru prin integrul Iurie Leancă, care a folosit această şansă să reducă din influenţa partidelor şi să se apuce de cele mai importante reforme cu o echipa de politicieni eficienţi.

Premierul Leancă, care nu dispune de vreo influenţă în PLDM, avea prea mare succes ca să poate fi integrat în sistemul corupt. După alegerile din 30 noiembrie Filat şi Plahotniuc au decis să formeze mai bine un guvern minoritar cu sprijinul comuniştilor în loc să prelungească alianţa de până acum cu liberalii din PL şi să-şi asume riscul altor reforme. Liberalii au insistat ca postul procurorului general să fie transferat unui jurist independent dintr-o ţară UE. Dar aceasta nu le convenea lui Filat şi Plahotniuc.

Leancă însă nu lăsase dubii că el va face totul pentru a turna lumină asupra furtul bancar gigantic şi că-i va trage la răspundere pe cei responsabili. Ca premier în exerciţiu, a contractat societatea de audit Kroll, investigatorii căreia au descoperit deja conturile secrete ale lui Jean-Claude Duvaliers, a familiei Marcos şi ale lui Saddam Hussein, pentru a investiga procesele respective din băncile moldoveneşti. El planifica înfiinţarea unei comisii de investigare parlamentară şi anunţase o reformă a procuraturii. „Integrarea europeană ne dă unica şansă reală de a soluţiona aceste teme“, a spus Leancă în cuvântarea sa în parlament.

O zi mai târziu el a suferit eşec la votul de încredere. Înfrângerea era previzibilă. Filat l-a propus pe Leancă, fiindcă el ştia exact că, comuniştii oricum nu-l vor susţine. Nici el şi nici Plahotniuc – cu atât mai mult şeful PCRM Vladimir Voronin, care se numără de asemenea printre cei mai bogaţi afacerişti ai ţării – nu au intenţionat vreodată să-l lase pe Leancă şi pe echipa sa să lucreze mai departe.

Premierul nou desemnat însă a obţinut încrederea Parlamentului miercuri seara fără mare efort. Spre deosebire de Leancă, Chiril Gaburici nu prezintă vreun pericol previzibil pentru sistemul corupt al oligarhilor. Managerul la compania de telefonie mobilă Moldcell în Republica Moldova şi a companiei fiice în Azerbaidjan, în vârstă de 38 de ani, este în ringul politic de o greutate uşoară, căruia cu greu îi va reuşi să aplaneze conflictele care deja se întrezăresc între ambele partide de guvernământ precum şi intre ele şi „opoziţia constructivă” a comuniştilor. Voronin insistă asupra participării la guvernare, el vrea să obţină o revizuire a Acordului cu UE şi flirtează cu o „a treia cale” între Uniunea Europeană şi Uniunea Eurasiatică dominată de Rusia. Instabilitatea care se aşteaptă ar trebui sa întărească forţele orientate spre Moscova, care în noiembrie au pierdut cu un procent puţin. Spre deosebire de Ucraina, în Moldova Putin nu trebuie sa facă multe pentru a lăsa să eşueze modelul de dezvoltare european.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.