Dar orice furt, oricât de mic ar fi, vrei nu vrei, lasă o gaură şi cauzează prejudicii, dară-mi-te un ditamai crater de 1 miliard USD şi mai ales în condiţiile unei ţări atât de mici. S-au gândit băieţii cum de astupat acest crater şi, când au văzut că au venit detectivii americani de la „Kroll” să facă lumină în acest jaf de proporţii, au intrat în panică. Au dat la căutare pe Google şi au văzut că cei de la „Kroll” nu doar desenează schema scurgerii banilor din ţară, dar se ocupă şi de recuperarea lor. Şi chiar le reuşeşte. Panica în tabăra băieţilor s-a accentuat,aşa că au urcat în buldozere şi au început să astupe craterul prin jonglerii pe piaţa valutară, ca nu cumva să-i „spaleaskă” americanii. În paralel, au scos PL-ul lui Ghimpu din schema guvernamentală ca să nu admită venirea unui procuror european care să-i bage la puşcărie şi l-au dat jos pe Leancă de la Guvern, pentru că îndrăznise să cheme americanii să ne arate cine şi cum a furat miliardul şi, în faza a doua, să-i recupereze în favoarea statului.
Aparent, planul le reuşise, dar rămâneau nerezolvate două probleme mari: craterul încă neastupat şi detectivii de la „Kroll” care deja aterizase la Chişinău. Aşa că păpuşarul a mişcat mezinul de la mâna dreaptă şi guvernatorul BNM a prins viaţă. A început să deprecieze relativ lent Leul în raport cu euro şi USD în speranţa că moldovenii vor intra în panică. Dar moldovenii şi-au păstrat cumpătul. Atunci păpuşarul a mişcat degetul mijlociu de la mâna dreaptă şi guvernatorul a luat decizii antipopulare: a mărit brusc cotaţia monedei euro. Şi moldovenii au intrat în panică. Ca să-şi salveze economiile, au început să cumpere masiv Euro. Dădeau chiar şi cu 29.70 lei pentru 1 Euro. Unii au schimbat în euro chiar şi banii strânşi o viaţă pentru înmormântare. Mergeau duminica la piaţă, vindeau 10 ouă de la Porumbaca şi băgau leuţii la ciorap. Când casele de schimb valutar au încetat să mai vândă Euro, moldovenii s-au năpustit asupra super-marketurilor ca să scape de leii care se devalorizau. Unii s-au speriat că poate să înceapă foametea şi şi-au făcut provizii pentru 2 ani înainte.
Astfel, băieţii au împins populaţia să scoată leii de la saltea şi să meargă cu ei la bancă sau la magazin (de la magazin,însă, tot la bancă se duc). Astfel, au reuşit, timp de 3 zile, să astupe o parte din craterul pe care l-au creat furând miliardul. „Puţin!”, şi-au zis. „Mai trebuie un şoc!”. Şi atunci au mai creat un şoc. L-au chemat din nou pe guvernator şi i-au spus să facă în aşa fel încât oamenii să vrea deja să schimbe Euro în Lei. Zis şi făcut! A doua zi, casele de schimb valutar au rămas fără lichidităţi în Lei. Leul a început a se întări, iar cei care cu o zi înainte cumpărase Euro s-au speriat că acesta se va devaloriza şi vor pierde bani. Aşa că au intrat din nou în panică. Au început să vândă Euro şi să cumpere lei, postând disperaţi anunţuri inclusiv pe Facebook.
Iată aşa au frecat băieţii poporul, timp de o săptămână, de două ori. În cele câteva zile, profitul sectorului bancar a depăşit 646 milioane de lei. Numai „Banca de Economii”, cea prin care s-a scurs miliardul spre Rusia, a adunat 450,9 milioane de lei din diferenţele de curs de schimb. Banca Socială şi ea rămasă cu gaură ca urmare a marelui furt, a raportat venituri de 87 de milioane de lei. Aceasta este urmată de cea de-a treia bancă la care Banca Naţională a Moldovei a instituit administrare specială, „Unibank”. Aceasta a înregistrat profit din diferenţa de curs de 17 milioane de lei. Aşadar, craterul nu a fost astupat integral, ceea ce înseamnă că ar trebui să ne aşteptăm la noi unde de şoc. Buldozerele lucrează.
Acum băieţii se ocupă de soluţionarea celeilalte probleme – detectivii de la Kroll. Şi pentru că sferele de influenţă au fost împărţite fără ca vreo unul din cei trei băieţi să rămână supărat, s-a decis să fie testată trăinicia noii coaliţii la nivel parlamentar. Aşa a fost constituită comisia de anchetă a Parlamentului „pentru elucidarea situaţiei de pe piaţa valutară, dar şi a situaţiei de la BEM, Unibank şi Banca Socială”. Această comisie urmează să stabilească, în 15 zile, cine a furat miliardul de dolari şi unde sunt acum banii. Ne au de proşti! Mai întâi, înainte să ajungă detectivii de la Kroll în Moldova, au trimis CNA-ul să facă curăţenie generală, ca să stea băieţii liniştiţi că americanii nu vor mai găsi nici urmă de bani. Apoi au creat comisia de anchetă din care fac parte tot deputaţii lor chipurile ca să caute hoţul. Totul în 15 zile.
De ce a fost nevoie de asta? Explic. Misiunea detectivilor de la Kroll, care deja nu mai poate fi oprită, se împarte în 2 etape. La prima etapă detectivii fac ceea ce în jurnalismul de investigaţie numim noi „Predocumentare”. Aceasta va dura cam 4 săptămâni. Apoi va urma „Documentarea”, adică investigaţia propriu-zisă. Aceasta poate dura chiar şi un an. Atunci vom avea, probabil, schema cum ne-a fost furat miliardul. Numai că aici totul se va încheia. De ce? Pentru că în faza a doua ar urma ca Banca Naţională a Moldovei să organizeze o nouă licitaţie pentru desemnarea companiei străine care ar urma să ajute Moldova să recupereze banii furaţi. Iar comisia de anchetă a Parlamentului a fost necesară pentru a putea spune atunci că investigaţia nu mai are rost, deoarece recuperarea banilor nu mai este posibilă. Argumentul lor va fi: La ce bun să mai plătim o companie străină (cum ar fi „Kroll”) dacă oricum nu vom mai putea recupera banii? Unul din efectele colaterale ale spectacolului regizat (cu comisia de anchetă) va fi, cel mai probabil, „sacrificarea” guvernatorului Drăguţanu – măsură menită să facă „prostimea” să se simtă răzbunată şi să atenueze valul de nemulţumire populară. S-ar putea chiar să-l bage un pic şi la puşcărie. Deşi i-a servit, n-o să le fie tare milă de el, mai ales că vine de la Ghimpu. Pe de altă parte, s-ar putea ca tunurile să fie îndreptate spre ex-premierul Iurie Leancă dacă acesta va insista să-şi facă partid şi să-şi construiască strategia electorală pe dezvăluirea cazurilor de corupţie.
Iar pentru a mima transparenţa acestei comisii de anchetă, s-ar putea să ne pomenim şi cu un reprezentant al aşa-zisei societăţi civile în componenţa ei. Acest reprezentant al societăţii civile este văzut, în ultima vreme, foarte des la televizor, în special seara târziu la „Realitatea TV”. Tot acest reprezentant al societăţii civile a făcut parte şi din comisia de anchetă pentru investigarea evenimentelor din aprilie 2009. Vă mai amintiţi? E vorba de aşa-numita „comisie Nagacevschi”.
Iată aşa cei care ne-au furat miliardul vor huzuri de bine pe banii noştri. Iar noi, cetăţenii ne vom obloji fundurile în apă cu „marganţovkă” după frecuşul secolului încă mulţi ani înainte.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
