Manifestanţii ţin în mâini mesaje din partea preşedintelui rus Vladimir Putin. Aceştia transmit: „Ursul nu va cere nimănui permisiunea, dar nici Taigaua n-o va ceda”, „Rusia nu a permis şi nici nu va permite nimănui să-i vorbească cu limbă de forţă”.

Activiştii ruşi mai scandează: „Noi-Donbas!”, „Astăzi Maidan, mâine devastare!”, „Rusia împotriva „Maidanului!”, „Contra Maidanului!” .

Majoritatea participanţilor la eveniment poartă panglicile Sfântului Gheorghe şi le împart trecătorilor. Mai mult, aceştia sunt preponderent, persoane sub 30 de ani şi refuză să spună cine este organizatorul acestei acţiuni.

În acelaşi timp, cu ajutorul echipamentelor de amplificare a sunetului şi ecrane LCD uriaşe, publicului îi este prezentat  un documentar despre pericolele revoluţiilor colorate şi a loviturii de stat, care generează sărăcie în rândul populaţiei. Exemple sunt Ucraina şi Libia.

Locul unde este desfăşurat protestul este supravegheat de poliţişti şi izolat cu un gard metalic.

Potrivit agenţiei TASS, unul din organizatorii mitingului , Dmitri Sablin, membru al Consiliului Federaţiei Ruse, a declarat că 100 de asociaţii şi-au anunţat participarea. Marşul a fost organizat sub sloganul „Nu vom uita, nu vom ierta”.

Acum un an, pe 20 februarie, Piaţa Independenţei din Kiev s-a transformat într-un adevărat teatru de război. Asta după ce trupele interne au început asaltul pe aşa-numitul „Euromaidan”, acolo unde o sută de mii de ucraineni cereau paşnic, un parcurs european şi demiterea imediată a preşedintelui de atunci, Viktor Ianukovici.

În timp ce confruntări sângeroase aveau loc între forţele de ordine şi protestatarii antiguvernamentali, peste o sută de manifestanţi au fost împuşcaţi mortal de către lunetişti, poziţionaţi pe clădirile din apropiere. Alte aproape o mie de persoane au fost rănite. 

Ieri  ucrainenii s-au adunat în Piaţa Independenţei din Kiev şi au comemorat victimele acestui masacru. Rudele victimelor îşi amintesc cu groază de cele întâmplate, dar speră că apropiaţii lor nu au murit în zadar. 

După acest masacru, Procuratura Generală a dat în urmărire peste o sută de persoane, printre care şi 60 de angajaţi ai Ministerul ucrainean de Interne. Protestele de acum un an, au culminat cu fuga preşedintelui de atunci Viktor Ianukovici, cu schimbarea puterii de stat şi un război în estul ţării, în care au murit peste 5.500 de persoane.