Un raport recent al Curţii de Conturi a UE, raport special privind buna folosire şi eficienţa sprijinului financiar al Uniunii pentru modernizarea administraţiei publice a Republicii Moldova, arată rezultate dezamăgitoare, cel puţin. Ce presupune acest raport din punctul de vedere al acţiunilor Comisiei Europene şi al autorităţilor moldovene? Şi ce efecte poate avea?
O convorbire la această temă cu politologul Dionis Cenuşă, expert asociat la Centrul analitic independent Expert Grup.
Europa Liberă: Curtea Europeană de Conturi a constatat într-un raport referitor expres la Republica Moldova că sprijinul financiar acordat de UE pentru refacerea sectoarelor justiției, finanțelor publice, sănătății și apei s-a soldat cu nişte mici progrese doar. Şi asta în condiţiile în care din 2007 Republica Moldova este ţara vecinătăţii estice a UE care a primit cel mai mare ajutor financiar, de 782 de milioane de euro. Pentru început, cât de important este un asemenea raport al „gardianului banilor europeni”, cum mai este numită Curtea de Conturi a UE? Altfel spus, constatările acestei instituţii au urmări pentru birocraţia europeană sau ţara beneficiară de fonduri şi ce fel de urmări pot fi?
Dionis Cenuşă: „Este, desigur, un raport extrem de important pentru că e vorba de o evaluare obiectivă a asistenţei financiare pe care a oferit-o UE. ne referim la patru sectoare importante. Două din ele ţin de funcţionarea instituţiilor şi anume justiţie şi finanţe publice. Alte două ţin de bunăstarea populaţiei – sănătate şi domeniul apei.
Curtea a atras atenţia la neajunsurile în acordarea asistenţei bugetare de către UE şi vrea să influenţeze UE în modul cum acordă această asistenţă mai curând, decât să facă careva presiuni asupra Republicii Moldova. Până la urmă, foarte mult depinde de condiţiile pe care le impune Bruxelles-ul. Republica Moldova este nevoită să accepte condiţiile pe care le impun UE şi alţi donatori externi. De aceea, raportul contează foarte mult pentru a îmbunătăți, a fortifica capacitățile europene în acordarea asistenţei şi nu atât pentru a influența într-o oarecare măsură atitudinea Chişinăului. Deşi, în declaraţiile premierului cred că putem citi o anumită îngrijorare ce vine din partea Cancelariei de Stat, adică s-a citit acest raport şi de către Guvernul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: La modul practic, Cancelaria de Stat, instituţia responsabilă de administrarea fondurile europene, putea să observe aceste deficienţe şi de ce se pare că nu le-a remarcat până acum în rapoartele sale?
Dionis Cenuşă: „Dacă citim foarte atent raportul Curţii de Conturi, atunci observăm că problemele s-au dezvoltat în timp şi au fost de natură diferită. Spre exemplu, Curtea atrage atenţia la faptul că principiul „mai mult pentru mai mult” s-a aplicat nu tocmai corect, adică nu au fost foarte bine justificate 90 de milioane oferite în perioada 2012-2014, având în vedere că în această perioadă, mai exact în 2013, am avut o criză instituţională în Republica Moldova. Criza instituţională a fost legată de guvernare, de coaliţia de la guvernare, au existat anumite conflicte în interiorul acesteia. Prin urmare, care a fost logica UE să ofere ajutor bugetar de 90 de milioane în condiţiile în care instituţiile s-au demostrat a fi incoerente?
Pe de o parte, guvernarea de coaliţie vorbea despre reforme şi despre necesitatea integrării europene, pe de altă parte, ei aveam conflicte pe intern şi nu puteam împărţi influenţa asupra instituţiilor. V-am dat un exemplu ca să înţelegeţi că Curtea s-a uitat la cele patru domenii, dar şi la multe alte proiecte conexe care susţin asistenţa bugetară. Pe intern, instituţiile, din păcate, sunt politizate. Chiar dacă, spre exemplu, ar exista anumiţi funcţionari publici în Cancelaria de Stat sau în orice altă instituţie care ar observa anumite devieri nu cred că ei ar fi în capacitatea de a face anumite schimbări, anumite presiuni, pentru că, până la urmă, voinţa politică depinde de coaliţia de guvernare. Cum am spus, în perioada 2009-2016 am avut tot felul de tendinţe de a supune controlul asupra anumitor instituţii de către partidele de la guvernare.”
Europa Liberă: Omul mai puţin familiarizat cu procedurile de sprijin financiar se poate întreba: de ce instituţiile cuvenite ale UE nu au fost cu băgare de seamă la timp ca să reacţioneze la timp la faptul că banii dați moldovenilor n-aduc nici fericire populaţie, nici reforme bune domeniilor?
Dionis Cenuşă: „UE este o organizaţie foarte specifică. Ea se ajustează şi îşi schimbă practicile reieşind din realităţi. Comisia Europeană care vine cu un răspuns către Curtea de Conturi în acelaşi raport despre care vorbim explică foarte bine de ce, spre exemplu, ea nu poate fi criticată pentru faptul că nu a stopat asistenţa bugetară mai devreme. Comisia spune foarte clar că a depistat problema în decembrie 2014. În cadrul unei comisii pe sprijin bugetar s-a discutat acest lucru, după care în altă comisie s-a discutat, deja în februarie 2015. Astfel încât abia ulterior în 2015 Comisia să fie mai atentă şi să-şi revizuiască politica de finanţare bugetară pentru Republica Moldova, ca mai apoi, tot în 2015, Delegaţia UE la Chişinău să primească mandatul pentru o monitorizare foarte atentă şi strictă a oricărui ban care vine din partea UE pentru Republica Moldova. Din 2014 până în 2015 am avut o schimbare graduală a abordărilor UE faţă de Republica Moldova.
Sunt de acord cu ceea ce spune Curtea şi anume că UE trebuie să fie mai activă, mai dinamică atunci când observă anumite tendinţe negative. Birocrația europeană este prea complexă. Trebuie să operăm cu instrumente mult mai rapide pentru a putea schimba situația la zi, având în vedere ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Nu putem aştepta trei, cinci luni pentru a face Delegaţia UE la Chişinău să fie mai atentă sau mai interesată de un anumit domeniu. Avem nevoie de mecanisme de reacţie timpurii, mult mai dinamice.”
Europa Liberă: Autorităţile moldovene sunt acum în aşteptarea unui Acord cu FMI şi a dezgheţării fondurilor europene care au fost blocate în urmă cu un an. Credeţi că de acum încolo UE va măsura de şapte ori înainte de a oferi sprijin financiar bugetar Republicii Moldova?
Dionis Cenuşă: „În cadrul UE avem foarte mulţi actori care sunt acum într-o anumită stare de îngrijorare. Nu mă refer doar la Comisia Europeană sau la Consiliul UE, care este format din miniştrii statelor membre. Mă refer chiar şi la state membre cum ar fi Olanda sau alte ţări, unde într-adevăr contează foarte mult integritatea administrării banilor publici, în cazul dat vorbim despre bani europeni. Cred că atenţia faţă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este sporită.
UE vrea să folosească FMI pentru a expune Republica Moldova, guvernarea şi instituţiile, unui control şi mai riguros, având în vedere schimbările de instrumente şi de abordări aplicate de UE, cum ar fi, de exemplu, o supraveghere mai atentă asupra transparenţei banilor publici, instrumentul de condiţionalitate pe care UE are de gând să-l aplice.
Să nu uităm că din asistenţa bugetară de 52,8 de milioane promisă pentru sectorul justiţie s-a oferit circa jumătate, ceilalţi bani nu s-au oferit din cauza că foarte lent, anevoios s-a adoptat pachetul de legi pentru justiţie, fie din alte motive. UE la moment deja a stopat asistenţa bugetară şi cred că sectorul financiar bancar este unul crucial pentru ca UE să dezghețe asistenţa. Acordul cu FMI va fi un fel de indicator cheie pentru UE, atunci când va lua decizia finală privind debursarea asistenței bugetare.”
