„Prima concluzie este aceea că Rusia intenţionează să lucreze - „работать” - un cuvânt cu multe sensuri - să lucreze cu actuala guvernare stăpânită de dl Vladimir Plahotniuc. Desigur, dl Rogozin nu s-a întâlnit cu liderul neoficial al Republicii Moldova, cu dl Plahotniuc, s-a întâlnit cu liderii oficiali, dar dl Rogozin a spus foarte clar că acum avem în Republica Moldova o guvernare stabilă, până acum am avut o guvernare nestabilă, odată pe an se schimba Guvernul şi venea alt vicepremier moldovean la Moscova să discute relaţiile bilaterale... Era, spune dl Rogozin în cuvintele sale proprii, era un circ. Acum circul s-a terminat, avem o conducere pe termen lung în Republica Moldova cu care intenţionăm să discutăm şi să lucrăm – asta este prima concluzie”, a menţionat Vladimir Socor, la Radio Europa Liberă.

A doua concluzie tot din declaraţiile dlui Rogozin şi din întrevederile pe care le-a avut cu guvernarea de la Chişinău este că Rusia doreşte să speculeze dorinţa Republicii Moldova de a reveni cu produse moldoveneşti pe piaţa Rusiei.

„Această dorinţă din partea Republicii Moldova este ea însăşi o expresie a eşecului guvernării Republicii Moldova de a moderniza economia, a eşecului de a atrage investiţii străine. Anume din cauza acestor eşecuri producţia agricolă nu a putut fi îmbunătăţită calitativ, nu a putut fi modernizată, ea rămâne necompetitivă, cel mult competitivă pe piaţa Rusiei, deşi şi acolo nu cred că mai este competitivă, dar aşa îşi închipuie probabil unii dregători din Chişinău că producţia agricolă din Moldova mai este competitivă pe piaţa Rusiei”, spune Socor.

„Deci, din cauza eşecurilor reformelor, Moldova este constrânsă să se întoarcă pe piaţa Rusiei dacă poate, eu nu cred că poate, dar dacă poate. De aici decurge nevoia politică a Republicii Moldova de a normaliza relaţiile politice cu Rusia - aceasta este a doua concluzie care se desprinde din declaraţiile şi întrevederile lui Rogozin la Chişinău”, a precizat analistul.

A treia concluzie este că, speculând această situaţie a Republicii Moldova, Rusia doreşte să condiţioneze normalizarea relaţiilor Moscovei cu Chişinăul de acordarea unui statut special Transnistriei din partea Chişinăului.

„Rogozin, Guvernul Rusiei, au prins Republica Moldova în această situaţie economică foarte proastă şi încearcă să speculeze oferind acces selectiv pe piaţa Rusiei în schimbul acordării unui statut special Transnistriei din partea Chişinăului. Acestea sunt concluziile care se desprind din declaraţiile şi întrevederile dlui Rogozin la Chişinău în primul rând, dar şi la Tiraspol”, a mai spus Vladimir Socor.

În privinţa normalizării relaţiilor se preconizează o reuniune a Comisiei interguvernamentale ruso-moldave pentru cooperare economică la sfârşitul anului. Această Comisie nu s-a mai întrunit din anul 2012, anume din cauza instabilităţii politice din Republica Moldova, spun ruşii, dar şi din cauza orientării europene a Guvernelor de atunci a Republicii Moldova.

„Ar urma să se întrunească această Comisie interguvernamentală ruso-moldovenească la sfârşitul anului 2016, dar cu anumite condiţii. Rusia a pus condiţii care sunt conţinute într-o aşa zisă Foaie de parcurs şi această Foaie de parcurs include deopotrivă revenirea produselor moldoveneşti pe piaţa Rusiei şi acordarea unor concesii politice de către Chişinău, Transnistriei. Aici vedeţi legătura pe care Rogozin a făcut-o în mod explicit în declaraţiile sale între normalizarea politică Chişinău-Moscova şi relaţiile politice Chişinău-Tiraspol. Foaia de drum conţine anume această legătură. Printre altele se cere Chişinăului să accepte atribute de suveranitate pentru Transnistria: plăcuţe de înregistrarea automobilelor cu un semn special al Transnistriei, diplome universitare cu ştampila Universităţii de Stat din Tiraspol, prefix telefonic al Transnistriei separat de prefixul telefonic al malului drept şi alte concesii de acest tip”, a declarat Vladimir Socor.

Sunt, de fapt, atribute ale suveranităţii, menţionează analistul de la Jamestown. „Aceste concesii care se cer Chişinăului, deopotrivă de către Rusia şi de către Germania, nu fac parte încă din negocierea unui statut special şi asta este foarte prost. Pentru că se presupune că un eventual statut special s-ar negocia abia după ce aceste concesii ar fi fost deja făcute unilateral de către Chişinău înaintea oricăror negocieri. Deci fapte împlinite înaintea oricăror negocieri. Orice negocieri dacă ar avea loc, sper să nu aibă loc, dar dacă ar avea loc ar porni de la aceste concesiuni unilaterale deja acordate de către Chişinău”, a continuat analistul politic.

„Federalizarea este rebotezată ca „statut special” şi ruşii îl promovează doar în cazul Republica Moldova-Transnistria şi în cazul Ucraina-Donbass. Aici este o conexiune evidentă din partea Rusiei. Dacă Ucraina, ipotetic vorbind, cedează şi acceptă să negocieze cu Doneţkul şi Luganskul un statut special pentru acest teritoriu, atunci nouă ne va fi mult mai greu să rezistăm la o rezolvare asemănătoare în cazul Republica Moldova-Transnistria. Dacă pe de altă parte, Republica Moldova este cea care cedează prima, atunci se creează un precedent periculos pentru Ucraina. Aceste două situaţii trebuie privite în strânsă corelaţie”, a mai spus Vladimir Socor.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.