Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
La început a fost lozinca „Guvernare fără comunişti şi fără Voronin”. Mai apoi, Voronin a fost răsturnat şi comuniştii au plecat în opoziţie.
Din toate evenimentele petrecute în ultimii 6 ani se desprinde o concluzie foarte limpede:
Cei care au schimbat guvernarea comunistă au avut un scop foarte bine pus la punct – îmbogăţirea personală din exploatarea maximă a statului.
Unii din ei fiind mai bogaţi ca alţii au ales implicarea în politică. Având pârghiile politice în mâinile sale, cei 3 lideri politici, Filat, Plahotniuc şi Ghimpu, au împărţit zonele de influenţă între ei. Însă, nimeni nu a mizat pe faptul că unul din aceştia este mai viclean ca ceilalţi doi şi prin toate mijloacele posibile şi imposibile a început să-şi supună toate cele mai importante structuri şi servicii de stat în propria deservire.
La Lupu ca şef de partid nici nu fac referinţă deoarece chiar de la începutul alegerilor repetate din 2009, acesta a minţit deschis că nu-l cunoaşte pe Plahotniuc şi nici nu a auzit de el. Mai apoi, ultimul a venit pe lista candidaţilor al doilea şi a început reformarea totală a Partidului Democrat.
După aceea dl Lupu s-a manifestat mai mult ca un purtător de cuvânt al lui Plahotniuc.
Era clar, partid şi-a cumpărat cu banii lui Plahotniuc, iar pe urmă era obligat să acopere rambursarea. De fapt invers, Plahotniuc şi-a cumpărat partid, iar mai apoi urma ca să-şi cumpere şi o ţară.
Iată după ce a capturat practic toate structurile de forţă sistemul judecătoresc, SIS, Procuratura, Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate, Banca Naţională şi toate celelalte structuri şi servicii cu drept exclusiv de administrare economico-financiară a patrimoniului de stat, inclusiv a tuturor întreprinderilor de stat care generează hiperprofituri, a încercat să pună mâna şi pe întreg statul. Însă nu ia mers din prima deoarece mai erau şi alţi pretendenţi la ce mai rămânea.
Pe parcursul anilor 2010-2013, prin atacurile raider fără precedent a încercat să pună mâna treptat pe cel mai important sistem – sistemul bancar. Chiar dacă avea toate slugile gătite pentru a realiza afacerea de cumpărare-captivare a sistemului bancar, iarăşi nu ia reuşit din prima fiindcă erau şi alţi pretendenţi la acest butoi cu miere.
A mai sărit şi altul la captivarea sistemului bancar, şeful partidului, care deţinea cele mai multe mandate în parlament, iar în guvernare cele mai puţine structuri. Filat a declarat ferm şi tare că Plahotniuc este gata să cumpere statul cu tot cu oameni şi bănci. Pentru faptul că a tulburat apele, Plahotniuc l-a dat afară din funcţia de prim-ministru, iar cel din urmă l-a dat afară pe Plahotniuc de la tribuna de vice-spicher.
Trebuia de înţeles că unul fără altul nu putea să cumpere nici statul şi nici sistemul bancar. Atunci aceşti doi au bătut palma nu fără a-şi cere scuze unul altuia de ofense publice de tipul „păpuşar”, „raider”, „regele contrabandei”, „Ţigareta – 1, 2”, etc.
După înţelegerile între ei, Plahotniuc a jertfit cu Lupu, în schimb Filat ia permis libertate în procesul de capturare completă a statului.
Fiecare şi-a numit pionii săi, Plahotniuc pe finul Candu în fotoliul de preşedinte al Parlamentului, iar Filat, presupun la sugestia noului său amic Plahotniuc, pe Leancă la funcţia de un simplu prim-ministru.
Gata, jocurile au fost făcute, s-a început procesul de capturare totală a statului. După primele 6 luni de la baterea Palmei Oligarhice, practic nu a mai rămas nicio slujbă, structură, instituţie de stat liberă. Maşinăria Oligarhico-captivă a început din gros să genereze beneficii din toate sursele. Cea mai rămas din sistemul bancar, a fost împărţit în două şi fiecare a început marea stoarcere din sistem a banilor. Cu ajutorul marionetei Leancă şi pionul Shor, aceştia au împărţit între ei aeroportul, BEM, etc.
După alegerile din 30 noiembrie, 2014 nu a mai fost nevoie de tăiat tortul în trei (al 3-lea Ghimpu), ci numai la două centre, din care real se efectuează dirijarea statului. Voronin de frică că va fi înghiţit cu totul de Dodon s-a vândut la PD, mă rog să rămână măcar cu ceva. În aşa fel PCRM neoficial a devenit asociat coaliţiei monstruoase de guvernare.
Concluzie:
De cine a fost scos din joc, tot acela l-a adus la guvernare din nou.
După ce a fost numită marioneta analfabetă în fruntea guvernării s-a început jefuirea de mai departe a poporului şi a tot ce a mai rămas din acest stat necăjit.
Însă până la aceasta, timp de un an, s-au petrecut fenomene şi evenimente ieşite din comun. Puţini cunosc că valoarea totală a hoţiilor depăşeşte suma de 42,0 miliarde lei, iar în continuare se vehiculează că premierul analfabet, în taină ar pregăti încă un acord cu BNM pentru garantarea adăugător la cele 16 miliarde lei încă a 4,5 miliarde de lei pentru sistemul bancar, care de mult se află în convulsii cronice.
Începând cu toamna anului 2013, economia reală a fost zguduită de evenimentele care s-au petrecut la MAIB, Victoriabank, Eurocreditbank, Moldindconbank, Unibank, BSM şi alte bănci.
S-a început cutremurul oligarhic în sistemul bancar, executat de BNM în frunte cu conducerea ei, dirijat din umbră de cei trei baroni oligarhici. Aceasta s-a soldat cu spălarea a peste 24 miliarde de dolari, devalizarea pieţei de asigurări, formarea prefalimentară a celor trei bănci: BEM, BSM şi Unibank.
Sistemul se mulgea bine, curgeau banii fără nicio frică (ai lor îi protejau), însă asta a fost puţin. Dacă totul mergea atât de bine, atunci ei au hotărât să mulgă o dată şi bine. Firmele fantome au fost pregătite, off-shore-urile în aşteptare sub alertă maximă şi hai, s-a purces la „hăpănirea” tuturor banilor. Vorba ceea, unde a mers milionul încape şi miliardul.
Au poruncit marionetelor, aceştia la ordin au executat. În rezultat, statul s-a ales cu peste 42 miliarde de lei furaţi, populaţia sărăcită, sistemul bancar devalizat, riscul de insolvabilitate a statului asigurat, mediu de afaceri perturbat şi în convulsii maxime.
Şi-au şters mâinile de marionete, au rămas curaţi, restul se văicăra că dacă ştiau, nu făceau. Oricum totuşi oligarhii l-au ţinut umbrela, au avut grijă ca să lichideze urmele prin arderea tuturor documentelor şi probelor, au mimat procesul de iniţiere a unei anchete complexe, care după toate se muşamalizează.
Convulsiile sistemului bancar au fost transmise şi mediului de afaceri. Majoritatea agenţilor economici care îşi păstrau banii în conturi curente au început să înţeleagă că, ca şi când bani în cont au, dar de efectuat plăţi efective nu pot, fiindcă băncile le-a furat banii din conturi. De aceea, căderea bruscă a volumului economiei reale din toamna anului trecut se explică prin faptul că majoritatea agenţilor economici au avut de înregistrat pierderi.
Din cauza furtului uriaş de zeci de miliarde de lei, populaţia a început brusc să-şi reducă consumurile de frica că vor rămânea fără bani pe de o parte, iar pe de alta din cauza preţurilor care practic s-au dublat, pe alocuri triplat. Cine măcar puţin este iniţiat în materie economică cunoaşte că rezultatul efectiv al economiei reale derivă direct din volumele de comercializare, iar orice reducere a acestui volum, direct duce la micşorarea volumelor de plăţi a impozitelor şi taxelor în bugetul de stat.
În prezent convulsiile în sectorul real al economiei sunt de maximă frecvenţă, provoacă haos şi nimeni nu poate presupune cum şi când acestea ar putea fi temperate.
Este evident că cele 27 miliarde de lei furaţi şi scoşi din ţară nu se vor mai întoarce nicio dată, deoarece urma este pierdută odată cu penetrarea conturilor din zonele off-shore.
La aceasta se mai adaugă şi cele 16 miliarde lei, acordate în mod secret şi abuziv celor trei bănci, care au fost transformaţi în valută străină din banii rezervelor valutare şi transferurilor băneşti de la cei ce muncesc peste hotare. Apropo, aruncarea fără limită a banilor în numerar pe piaţă este o metodă bine cunoscută în mediul afaceriştilor speculanţi, prin care remitenţele se scot din ţară.
Atât BNM, cât şi fostul prim-ministru Leancă declară că ei sunt doar nişte simple demnitari, de care nu depinde tot ce s-a întâmplat.
După ce au fost complici la jafurile secolului, marionetele terorismului oligarhic, se declară nevinovaţi. Presupun că ei, pentru complicitate, au profitat din plin.
Sursa: costandachi.eu