Linkuri accesibilitate

Va reuși România să reducă fraudele cu 50% până în 2020?


O nouă strategie anti-corupție la București.

Corupția este “unul dintre factorii principali” care explică de ce România are “o infrastructură proastă”, “școli insuficient dotate”, un sistem de sănătate precar în care gratuitatea este de formă și un mediu de afaceri nevoit să funcționeze pe o piață unde “concurența este distorsionată”.

Este unul dintre argumentele ministrei de Justiție Raluca Prună în susținerea noii Strategii Naționale Anticorupție pentru următorii patru ani. Strategia a fost adoptată de guvern, după expirarea vechiului document, care a funcționat în perioada 2012-2015.

Ministra Justiției a declarat că 4 valori stau la baza Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020: voința politică, integritatea, prioritatea interesului public și transparența. Obiectivele asumate de guvern prin acest text programatic par teoretice, dar menținerea măsurilor aplicate până acum și ritmul în care ele au fost puse în operă ar putea produce în continuare efecte: (1) dezvoltarea culturii transparenței la nivelul administrației centrale și locale; (2) creșterea integrității prin includerea unor măsuri de prevenire a corupției ca element obligatoriu în planurile manageriale; (3) reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domenii prioritare; (4) consolidarea performantei de combatere a coruptiei prin mijloace penale si administrative; (5) instituirea unor “planuri de integritate” , evaluări de sus în jos și autoevaluări perioadice în toate instituțiile statului, inclusiv în întreprinderile publice.

Potrivit Strategiei Naționale Anticorupție printre rezultatele dorite, ar fi (1) schimbarea percepției cetățenilor în privința corupției, dar și a mentalităților în așa fel încât România să se încadreze în media europeană, (2)reducerea cu “cel puțin” 50% a cazurilor de fraudare și corupere a procedurilor de achiziții publice și a incidentelor de integritate din sectoarele cele mai sensibile, (3)implementarea măsurilor preventive anticorupție în peste 80% din instituțiile și întrepreinderile publice, (4) asimilarea procedurilor de evaluare ca o garanție a “ireversibilității măsurilor de consolidare a integrității în executarea funcțiilor publice, (5) atingerea obiectivelor din mecanismul de cooperare și verificare prin care Uniunea Europeană monitorizează țara.

Acest ultim obiectiv ține, însă, mai degrabă de voința politică, fiindcă cele mai multe critici din ultimul Raport de țară au legătură cu parlamentarii care nu pot fi arestați sau urmăriți penal fiindcă sunt apărați de imunitate.

Raluca Prună a vorbit și despre introducera unui sistem care să descurajeze plagiatul, după ce în ultimii ani au apărut în mass media dovezi despre felul în care mai mulți demitari și-au luat doctoratul prin copierea lucrărilor care stau la baza obținerii titlului.

100 de milioane de euro va costa punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție în următorii patru ani, bani alocați în principal de la bugetul de stat, dar și prin programe europene sau fonduri nerambursabile. “Este foarte puțin” a spus ministra Justiției, comparând această sumă cu valoarea bunurilor sechestrate anul trecut și care ajung la o jumătate de miliard de euro.

Fiecare nou dosar pe care îl fac procurorii anticorupție sau agenții de integritate este “un eșec de management” se arată în premisele Notei de Fundamentare a Strategiei, care a stat în dezbatere publică mai bine de o lună de zile. 2500 de instituții publice din România, de la ministere și primării până la companii de stat au lucrat cot la cot cu ministerul Justiției pentru a găsi mecanismele preventive cele mai eficiente.

XS
SM
MD
LG