La Chișinău continuă pelerinajul politicienilor din UE, care asigură Moldova de corectitudinea opțiunii ei pro-europene pe fondul crizei ucrainene și a presiunilor sporite rusești. Astăzi s-a întâlnit cu premierul Chiril Gaburici șefa diplomației estone, Keit Pentus-Rosimannus.
În preajma summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, Republica Moldova se confruntă cu cel mai dramatic declin al popularităţii opţiunii proeuropene în rândul populaţiei, care a căzut pentru prima dată sub 40 la sută în sondaje. Jaful neelucidat încă a unei sume estimate la un miliard de dolari din sistemul bancar a provocat o devalorizare accentuată a leului moldovenesc şi a slăbit dramatic puterea de cumpărare a populaţiei, iar odată cu asta şi încrederea în guvernare.
Aflat ieri la Chişinău, Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a numit Republica Moldova „un asociat-cheie al UE”, dar a sugerat că pentru a recăpăta încrederea, Republica Moldova ar trebui să-şi facă curăţenie în sistemul bancar. Ceva mai devreme, preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, îi îndemna la Chişinău pe cetăţeni să nu lase niciun politician, niciun oligarh să-i mintă şi să-i fure.
Din acest punct de vedere, Keit Pentus-Rosimannus, şefa diplomaţiei estone a evitat mesajele tranşante. Fiind întrebată într-un briefing comun cu şefa diplomaţiei moldoveneşti despre chestiunea bancară, ea a spus:
„Aveţi fireşte mai multe domenii care trebuie reformate, în primul rând justiţia şi administraţia publică, dar cred că trebuie să vă concentraţi nu pe ameninţările care există, ci pe dorinţa de a vă onora angajamentele pentru a depăşi aceste ameninţări. Scopul final este crearea unei societăţi mai transparente. Sper foarte mult că vă veţi onora promisiunile, şi nu doar la nivel declarativ.”
Vorbind despre palierele pe care modelul estonian de europenizare este pentru Republica Moldova de nepreţuit, Natalia Gherman, şefa diplomaţiei moldoveneşti a menţionat câteva mai importante:
„Modelul estonian de guvernare deschisă, de guvernare electronică a fost preluat de centrul nostru pentru e-guvernare şi datorită acestui model avem mai multe servicii accesibile pentru cetăţeni. La fel, este foarte valoros pentru noi modul în care Estonia ne poate ajuta să valorificăm acordul de comerţ liber intrat în vigoare în septembrie. Moldova este prioritară şi ca destinaţie a asistenţei estoniene pentru dezvoltare – numai în acest an 950 de mii de dolari au fost oferiţi RM pentru 20 de proiecte în domenii ca dezvoltarea regională, guvernarea deschisă, sănătate, educaţie.”
În viziunea analiştilor, în lipsa unor legături comerciale solide moldo-estone, nici interesul pentru contactele politice prea strânse nu ar avea de unde să se ia. Dacă nu ar fi agenda europeană a Republicii Moldova.
Nicolae Afanas, şeful catedrei relaţii internaţionale a Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova, scoate în evidenţă câteva mari diferenţe care au ajutat balticii să se europenizeze mult mai dinamic decât reuşeşte Chişinăul:
„Este o mare diferenţă între noi şi ei. Noi am încercat la început să fluctuăm între interesele Federaţiei Ruse şi ale Occidentului, pe când Statele Baltice au avut de la bun început un scop unic - integrarea în UE şi NATO. În plus, balticii nu prea s-au lăsat sovietizaţi. Noi am absorbit cu uşurinţă, însă tot ce a venit din est. Evident că e mult mai uşor să te desovietizezi când ai avut un grad mult mai redus de sovietizare,” ne-a explicat Nicolae Afanas.
