Funcţia de trei săptămâni a lui Untilă

Potrivit actelor oficiale ale Guvernului Republicii Moldova, Veaceslav Untilă a fost, în 2015, chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp, şef al Inspectoratului Ecologic de Stat. El a deţinut această funcţie în perioada de 22 iulie - 12 august 2015, fiind restabilit în funcţia de şef al Inspectoratului Ecologic de Stat printr-o decizie judecătorească, după ce a fost demis anterior. La 12 august 2015, adică după aproape trei săptămâni de la restabilirea la locul de muncă, Veaceslav Untilă a fost suspendat din funcţia de şef al Inspectoratului Ecologic de Stat. În aceeaşi zi, Guvernul a votat pentru numirea temporară „pe perioada suspendării raporturilor de serviciu cu titularul funcţiei” a unui nou şef la Inspectoratul Ecologic de Stat, Igor Talmazan.

Potrivit art. 17 din Legea Curţii de Conturi, nu poate fi numit membru al CCRM o persoană care „în ultimii doi ani a fost membru al Guvernului, conducător al unei autorităţi publice centrale sau a deţinut o altă funcţie de răspundere al cărei mod de numire sau alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legile organice”.

„Chiar dacă este o chestiune interpretabilă, din punctul meu de vedere a fost încălcat art.17 alin.(2) lit.b) din Legea Curţii de Conturi. Interpretările pot surveni în contextul în care în legislaţia Republicii Moldova nu este nici definită, nici utilizată, noţiunea de „autoritate publică centrală” cu care operează norma legală menţionată. În legislaţie există noţiunile de „organe centrale de specialitate” (ministerele), „alte autorităţi administrative centrale” (agenţiile, birourile şi serviciile din subordinea sau din coordonarea Guvernului), „autorităţi administrative din subordinea ministerelor sau a altor autorităţi administrative centrale” (unde se înscrie şi Inspectoratul Ecologic de Stat), „servicii publice desconcentrate”, „autorităţi administrative autonome” etc. Cu toate acestea, nu se poate susţine că restricţia statuată la art.17 alin.(2) lit.b) din Legea Curţii de Conturi nu poate fi aplicată la modul practic, întrucât, o asemenea abordare, ar contraveni principiului interpretării legii în sensul în care aceasta produce efecte juridice şi nu în sensul neaplicării ei. Altfel spus, chiar dacă noţiunea de „autoritate publică centrală” nu este consacrată în legislaţie, esenţa acesteia trebuie dedusă pornind de la sensul ei comun, folosit pentru noţiuni analogice. În acest context, reieşind din prevederile Legii privind administraţia publică centrală de specialitate, obiectul de reglementare al căreia circumscriind inclusiv Inspectoratul Ecologic de Stat, se poate deduce că instituţia respectivă se înscrie în categoria de autoritate publică centrală în sensul avut în vedere de legiuitor la adoptarea Legii Curţii de Conturi. În plus, întrucât în teoria generală a dreptului, administraţia publică încorporează administraţia publică centrală şi administraţia publică locală, rezultă că Inspectoratul Ecologic de Stat, nefăcând parte din administraţia publică locală, se atribuie administraţiei publice centrale, al cărei corolar este şi autoritatea publică centrală.
Având la bază aceste consideraţiuni, dar şi faptul că hotărârile Guvernului publicate în Monitorul Oficial denotă că, în perioada iulie-august 2015, domnul Veaceslav Untilă a exercitat funcţia de şef al Inspectoratului Ecologic de Stat, consider că Parlamentul nu a ţinut cont de prevederile art.17 alin.(2) lit.b) din Legea Curţii de Conturi atunci când a aprobat numirea acestuia în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi. De altfel, este de discutat dacă însăşi suspendarea domnului Untilă din funcţia de şef al Inspectoratului Ecologic de Stat (din august 2015) este o măsură ce conduce la pierderea calităţii de „şef al Inspectoratul Ecologic de Stat”, şi nu la obţinerea calităţii de „şef al Inspectoratul Ecologic de Stat cu raporturi de serviciu suspendate”, situaţie ce nu ar fi în măsură să dilueze din aplicarea interdicţiei de la art.17 alin.(2) lit.b) din Legea Curţii de Conturi”, a comentat pentru portalul Anticoruptie.md Sergiu Litvinenco, consilier juridic la Asociaţia Obştească „Fortius”.

Deputatul democrat Sergiu Sârbu dă însă asigurări că această prevedere din Legea Curţii de Conturi a fost eliminată şi nu mai produce efecte juridice. Preşedintele fracţiunii parlamentare a PLDM, Tudor Deliu, îl contrazice pe Sârbu. „Norma a rămas în vigoare, doar că ea stabileşte că este vorba despre conducători ai autorităţilor publice centrale care au atribuţii în domeniul financiar. În cazul domnului Untilă, lucrurile sunt interpretabile”, afirmă Deliu. Veaceslav Untilă nu ne-a răspuns la telefon pentru a comenta acuzaţiile care i se aduc.

Încălcări evidente în cazul Alei Popescu

Şi mai evidente par încălcările admise la numirea secretarului general al Parlamentului, Ala Popescu, în funcţia de membru al Curţii de Conturi. Legea Curţii de Conturi stabileşte că la funcţia de membru al instituţiei pot candida doar persoanele care nu au atins limita de vârstă pentru pensionare, specificată de legislaţie. Ala Popescu a împlinit vârsta de pensionare, 57 de ani, în octombrie 2015, iar peste trei luni va avea 58 de ani.

Deliu confirmă încălcarea admisă în cazul numirii Alei Popescu, la fel ca şi Sergiu Litvinenco. „Putem conchide că Parlamentul, în cazul numirii doamnei Popescu, a acţionat contrar principiului statului de drept, consacrat de art.1 alin. (3) din Constituţie şi interpretat de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr.22 din 16 iulie 2015”, menţionează juristul.

Sergiu Sârbu afirmă însă că dacă cineva consideră că aici ar fi vorba despre o încălcare, nu are decât să conteste actul aşa cum prevede şi norma legală. Ala Popescu, după ce ne-am prezentat, ne-a rugat să revenim mai târziu, scuzându-se că se află într-o şedinţă. Ulterior nu a mai răspuns la telefon.

PLDM va sesiza Curtea Constituţională

Legea stabileşte că este de competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale să verifice cele două hotărâri ale Parlamentului şi să dea verdictul în sensul constituţionalităţii sau neconstituţionalităţii lor. Dar, Curtea Constituţională nu se poate autosesiza şi poate să se expună doar dacă este depusă o sesizare de către subiecţii prevăzuţi de lege, în acest caz ar fi vorba de deputaţii în Parlament.

„Până când hotărârile Parlamentului nu vor fi declarate neconstituţionale de către Înalta Curte, acestea nu pot fi considerate altfel decât legale, valabile, şi drept consecinţă, producătoare de efecte juridice”, atenţionează Litvinenco.

Tudor Deliu susţine că fracţiunea PLDM intenţionează să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa ilegalităţilor admise la numirea noii componenţe a Curţii de Conturi.

„Există temei de contestare şi o vom face până la începutul sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului. Alta e problema dacă va accepta Curtea Constituţională să se expună. Din punctul nostru de vedere, cea mai gravă încălcare admisă la adoptarea acestei hotărâri a Parlamentului ţine de politizarea instituţiei. Majoritatea parlamentară a ignorat propunerea noastră de adoptare a unei legi care să prevadă numirea prin concurs a membrilor instituţiilor de supraveghere şi control de stat. În noua componenţă a Curţii de Conturi a fost admis doar un reprezentant al opoziţiei, este vorba despre o doamnă de la socialişti. Ceilalţi sunt exponenţii puterii. Este o sfidare a normelor morale”, a mai spus Deliu.
 
Continuarea citiţi pe anticorupţie.md