Astăzi, Moldova se află la un pas de marasm. Pe de o parte ni se sugerează ideea precum că există oligarhul cel rău, Păpuşarul şi oligarhi buni (toţi ceilalţi).
Pe de altă parte, lacheii păpuşarului explică lumii că invers, păpuşarul este corect, frumos, pufos, iar oponenţii lui sînt răi, haini şi perfizi.
Culmea ipoctiziei e în faptul că lacheii oligarhului insistă că păpuşarul nu este în genere un oligarh! Oligarhi, chipurile, sînt toţi cei care luptă cu el.
Oponenţii păpuşarului, dimpotrivă, insistă că în Moldova, chipurile, există doar un singur oligarh.
Îl măturăm pe acesta şi vor dispărea coruperea partidelor de către oligarhi, controlul asupra mass-media care aparţine oligarhilor, economia tenebră, din care se alimentează oligarhii, toţi cei 75 de milionari (potrivit datelor WealthXReport), care, cumulativ, deţin 9 miliarde de dolari SUA (mai mult decît PIB-ul naţional) şi care reprezintă aşa-zişii oligarhi din Moldova. Altfel spus, va disparea oligarhatul, capitalismul cumetrilor, raiderismul, coruptia endemica…
În acest context apar cîteva întrebări.
Dacă păpuşarul este bun, şi Platon este rău, de ce păpuşarul cel onest şi cinstit are afaceri comune cu „raiderul” Platon (ASITO, Moldasig, Victoriabank etc.)?
Dacă păpușarul nu este oligarh, si nici Stati, Shor, Chirtoca, Ghimpu, Voronin nu fac parte din această categorie, de ce ei toți nu ar renunţa chiar astăzi de la propriile partide , mass-medii, mandate, deputaţi, monopoluri în afaceri?
Dacă îl învingem pe păpuşar, vor renunţa oare toţi ceilalţi la propriile active sau măcar la o jumătate din acestea în folosul statului?
Şi încă un lucru. Nu pot pricepe nicidecum, cînd păpuşarul a devenit rău: cînd se oploşea pe lîngă PCRM (2003-2009) şi sponsoriza partidul şi mass-mediile formaţiunii, sau cînd a părăsit PCRM şi a plecat în PDM (2010 -2016)?
Bogdan Țîrdea