Ce spun actualul, dar și ex-președintele CC despre scenariile pentru alegerile prezidențiale
Președintele R. Moldova urmează a fi ales de cetățeni prin vot direct la 30 octombrie 2016. La acest moment nu există niciun motiv juridic pentru ca alegerile să fie anulate sau amânate, iar decizia Curții Constituționale (CC) de a respinge sesizarea socialiștilor, care contestau legalitatea numirii datei alegerii președintelui țării, confirmă acest lucru. De acestă părere este fostul președinte al CC, Victor Pușcaș. Întrebat despre vehiculările din spațiul public, precum că alegerile ar putea să nu aibă loc, actualul președinte al CC, Alexandru Tănase, spune că „în situația când niște analfabeți aruncă o prostie în așa numitul spațiul public”, consideră „inoportun” să o comenteze. Tănase a refuzat să răspundă dacă există vreun temei legal, constituțional pentru a nu fi desfășurate alegerile, motivând prin faptul că „dacă aș comenta toate prostiile, nu aș face decât să le dau o anumită credibilitate”.
Ex-președintele CC, Victor Pușcaș, susține că Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii președintelui Republicii Moldova este legală și nu există niciun temei de a o declara neconstituțională, dar și că este de acord cu decizia Curții de a declara inadmisibilă sesizarea depusă deputații PSRM. În același timp, acesta recunoaște că există câteva hotărâri al CC, cețin de alte domenii, cu care nu este de acord.
„Alegerile prezidențile sunt numite prin hotărârea Parlamentului și din toate punctele de vedere nu sunt motive ca să fie anulate alegerile. În opinia mea nu sunt motive de a anula data alegerilor din 30 octombrie. Temeiuri juridice nu sunt. Nu există niciun temei de a anula hotărârea Parlamentului sau de a o declara neconstituțională. Hotărârea a fost adoptată conform legii, procedura a fost respectată, în opinia mea. Dar, Curtea Constituțională are câteva hotărâri cu care eu categoric nu sunt de acord, ca fost judecător.
Sesizarea (deputaților din fracțiunea PSRM a Parlamentului – n.r.) spunea precum că a fost încălcat termenul de numire a alegerilor, deoarece nu se admite schimbarea regulilor de joc înainte cu șase luni până la scrutin, dar Parlamentul a numit alegerile mai devreme de șase luni, adică aici probleme nu pot fi. Curtea putea să se lege partea formală, dar în fond, problema este hotărâtă corect.”, afirmă ex-președintele CC, Victor Pușcaș.
Solicitat să se expună la acest subiect, actualul președinte al CC, Alexandru Tănase, a declarat că preferă să nu se lanseze în asemenea discuții și că nu poate nu poate comenta „ceva abstract”. Preșdintele CC a făcut trimitere la unele articole apărute la începutul lunii august în presa din R. Moldova în care se vehiculează diferite scenarii privind alegerea preșdintelui, dar și că instanța Constituțională ar putea fi folosită de unele partide pentru a-și realiza interesele.
„Am răspuns și voi răspunde la orice întrebare, în același timp, în situația când niște analfabeți aruncă o prostie în așa numitul spațiul public, consider inoportun să o comentez. Dacă aș comenta toate prostiile, nu aș face decât să le dau o anumită credibilitate.”, menționează Alexandru Tănase.
În același timp, fostul deputat în primul Parlament al R. Moldova, Alexandru Arsene, a declarat săptămâna trecută în cadrul emisiunii Alb&Negru că președintele nu va fi ales prin vot direct de către cetățeni, ci va fi numit de către Parlament.
„După ultimile informații pe care le dețin și le cred, președintele nu va fi ales de popor, ci de parlament. Această hotărâre pe care a luat-o Curtea Constituțională nu are legitimitate. Curtea Constituțională nu poate modifica Constituția, nu are niciun drept. Ce a fost în 2000, atunci a trebuit să să întreprindă toate măsurile. Ori noi respectăm Consituția, ori Constituția e o hârtie cu care fiecare face ce vrea. De ce s-au făcut aceste schimbări dintr-un partid în altul? Ca să aibă majoritatea pentru alegeri”, a declarat Alexandru Arseni.
Din 1994 până în anul 2000, președintele R. Moldova a fost ales prin vot direct de cetățeni. În 2000 Constituția a fost modificată, astfel că această atribuție a revenit legislativului.
La 4 martie, în urma unei sesizări depuse de un grup de deputați PLDM, Curtea Constituțională a decis însă că modificarea Legii Supreme s-a făcut cu încălcări, iar dreptul de alegere a președintelui țării a revenit din nou cetățenilor.
La 1 aprilie curent, Legislativul a aprobat o hotărâre care stabilește că R. Moldova va organiza alegeri prezidențiale la data de 30 octombrie, iar campania electorală pentru prezidențiale va începe cu 30 de zile înaintea scrutinului.
