Delegaţia Moldovei

Lotul Moldovei la Rio numără 23 de sportivi şi sportive, concurenţi la 9 discipline sportive, tenis, atletism, nataţie, canoe, taekwondo WTF, lupte, haltere, judo şi tir cu arcul. Luptătorul Nicolae Ceban va purta drapelul în această noapte.

Mesajele autorităţilor

Nicolae Juravschi, Preşedintele Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv, prezent la ceremonia de la guvern din ajunul plecării la Rio, a remarcat solemnitatea devenită tradiţională ca primul-ministru să întâlnească olimpicii în ajunul deplasării la Jocurile Olimpice:

„Am repetat aceeaşi componenţă ca la Londra. Acum este important să îmbunătăţim poziţia. Mulţumim Guvernului şi sportivii sunt mulţumiţi pentru suportul financiar acordat, pentru majorarea premiilor şi a burselor sportive. Practic sunt primii ani când CNOS beneficiază de banii publici, ce permite să antrenăm sportivii pentru Jocurile Olimpice. Sperăm că sportivii noştri vor depune maximul efort pentru a duce faima statului nostru cu demnitate. Sunt sportivi cu experienţă mondială, naţională, sperăm ca la această ediţie a JO de la Rio să arate cele mai bune calităţi fizice. Este totul aranjat, sportivii se vor deplasa la Jocurile Olimpice pe rând, pentru a trece acea perioadă de aclimatizare cu fusul orar.”

Pavel Filip a vorbit despre responsabilitatea tinerilor sportivi care vor reprezenta ţara la Jocurile Olimpice:

„Sunt sigur că veţi depune tot efortul ca prin rezultatele obţinute pentru a provoca sentimentul de mândrie a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, care la fel ca şi mine, cred cu tărie în succesul dvs. Suporterii aşteaptă bucurii în urma evaluării sportivilor moldoveni şi să ştiţi că ne mândrim cu voi, indiferent de rezultatele obţinute. Aşa cum poate duce faima unei ţări un sportiv, nu o poate duce nimeni. Vă doresc succese, să obţineţi rezultate remarcabile şi să fie cât mai des arborat drapelul Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de la Rio.

Pele nu va aprinde torţa în această noapte

Fostul mare fotbalist brazilian Pele a anunţat că nu va aprinde vasul olimpic, din cauza stării proaste de sănătate, vineri, pe stadionul Maracana, în cadrul ceremoniei de deschidere a JO 2016, informează presa internaţională.

"Dragi prieteni, doar Dumnezeu este mai important decât sănătatea mea", a afirmat Pele într-un comunicat. "În viaţa mea am avut fracturi, operaţii, dureri, internări, victorii şi înfrângeri, respectându-i întotdeauna pe cei care mă admiră. Sunt responsabil pentru deciziile mele şi am încercat întotdeauna să nu-mi dezamăgesc familia şi poporul brazilian. În acest moment nu mă simt destul de bine pentru a participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Ca brazilian, mă rog lui Dumnezeu să-i binecuvinteze pe toţi cei care vor participa la acest eveniment, astfel încât să fie un mare succes şi să se încheie în linişte", a adăugat campionul mondial din 1968, 1962 şi 1970.

Potrivit AFP, Pele primise acceptul din partea companiei americane ''Legends 10'', care deţine drepturile pentru numele său, de a da curs invitaţiei organizatorilor Olimpiadei privind aprinderea flăcării ce va arde pe stadionul din Rio de Janeiro pe tot parcursul competiţiei.

În vârstă de 75 de ani, Pele s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate şi se deplasează cu dificultate, cu ajutorul unui baston.

În aceste condiţii, cel mai probabil, cel ales pentru simbolicul moment va fi Gustavo Kuerten. Triplul câştigător de la Roland Garros a fost cea mai populară alegere în rândul fanilor (Pele a ocupat în acest sondaj doar locul patru în preferinţele brazilienilor).

Povestea cutremurătoare a sportivilor care vor evolua sub drapelul echipei refugiaţilor

Ediţia a 31-a a Jocurilor Olimpice de la Rio bifează şi o premieră, una simbolică. O echipă formată din zece refugiaţi va concura alături de echipele olimpice din 206 ţări. Poveştile celor zece sportivi sunt uluitoare. Yusra Mardini, de exemplu, înoată anul acesta la Rio după ce, anul trecut a înotat în Mediterană pentru a scăpa de războiul din Siria. Haideţi să-i vedem povestea.

Anul trecut pe vremea asta, ea şi sora ei înotau disperate să îşi salveze vieţile. Pe ale lor şi pe ale altor 18 refugiaţi cu care împărţeau o barcă prea mică. Erau, ca mii de alţi refugiaţi, undeva pe Mediterana.

Yusra Mardini: „Eram 20 de oameni în barcă. După jumătate de oră sau 15 minute, motorul s-a oprit. Am pierdut totul. Am rămas cu un tricou şi blugii de pe mine. Nu mai aveam nici măcar şlapii”.

Vreme de trei ore şi jumătate, ea şi sora ei înotat şi au împins barca până la ţărm. Au salvat, astfel, şi vieţile celorlalţi refugiaţi. Acum, Yusra Mardini înoată pentru a scrie istorie. La 18 ani, va participa la Jocurile Olimpice de la Rio în prima echipă a refugiaţilor.

Yusra Mardini: „Echipa refugiaţilor e compusă din atleţi care au fugit din ţările lor şi vor să fie în continuare atleţi, dar nu au mijloacele materiale, nu au susţinere. Comitetul Olimpic sprijină acum această echipă”.

După un lung drum, care a purtat-o din Siria în Liban, Turcia, Grecia şi Balcani, Yusra Mardini a ajuns în Germania. Aici, a fost ajutată să-şi continue pasiunea: înotul.

A aflat că va face parte din prima echipă olimpică a refugiaţilor cu doar câteva săptămâni înainte de Olimpiadă. Jurnaliştii au fost cei care i-au dat vestea cea mare.

Yusra Mardini: „O să fie o onoare. Voi fi mândră. Voi fi fericită. Voi avea un gol în stomac, pentru că e un sentiment grozav şi o să mă gândesc la toţi cei care m-au susţinut, la Comitetul Olimpic Internaţional, la cei doi antrenori ai mei, la familie, prieteni, la echipa mea şi, desigur, la toţi refugiaţii din lume, la toţi adolescenţii şi la toţi cei pe care îi reprezentăm”.

Echipa olimpică a refugiaţilor e formată din numai 10 sportivi. Împreună, vor reprezenta zeci de milioane de refugiaţi. La ceremonia de deschidere de la Rio, vor purta steagul olimpic şi vor defila penultimii, chiar înaintea ţării-gazdă, Brazilia.

Yusra Mardini: „Suntem foarte fericiţi împreună. Ne leagă, în echipă, o prietenie fantastică. Nu ştim aceeaşi limbă, nu suntem din aceleaşi ţări, dar ne uneşte steagul olimpic. Împreună, reprezentăm 60 de milioane de oameni din toată lumea şi vrem să facem tot ce putem pentru a le arăta oamenilor că putem fi sportivi buni, oameni buni”.

Fiecare din cei zece membri ai primei echipe olimpice a refugiaţilor are o poveste la fel de impresionantă ca Yusra. Şi fiecare speră că, poate, la următoarea Olimpiadă, în lume vor fi mai puţini oameni forţaţi să fugă din ţara lor. Şi că poate, dacă vor mai ajunge vreodată să concureze la Jocurile Olimpice, o să poată face asta ţinând în mână steagul ţării lor.

Popole Misenga, refugiat din Congo, membru al echipei olimpice a refugiaţilor: „ Mi-am pierdut mama în conflictul din Congo. Am ajuns un copil fără părinţi, un copil fără familie. Am fost despărţit de fratele meu. Am reuşit să mă urc într-un camion şi am ajuns în portul din Kinshasa şi, de acolo, am luat o barcă. Am învăţat judo şi am devenit campion la Dakar şi în alte competiţii din Africa. Am reuşit să ajung la campionatul mondial de judo care a avut loc în 2013, aici, în Brazilia. Acum, am primit această şansă de a participa la Jocurile Olimpice din 2016. Sunt foarte fericit şi mă voi bate pentru a câştiga o medalie”.

Rami Anis, refugiat sirian, membru al echipei olimpice a refugiaţilor: „Mă gândesc la ţara mea, Siria, şi sper că, până la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020, nu vor mai fi refugiaţi. Nimic nu mi-e mai drag şi mai apropiat de suflet decât ţara mea.”    

Scandalul dopajului

271 de sportivi ruşi au primit dreptul de a participa la Jocurile Olimpice, aproape 70 la sută din lotul pe care Rusia voia să-l trimită la Rio. Interdicţia a venit în urma scandalului uriaş de dopaj, izbucnit în luna noiembrie, anul trecut.

Doar 271 de sportivi ruşi vor defila în această noapte pe stadionul Maracana, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. 118 de membri ai delegaţiei au fost excluşi după scandalul de dopaj care a lovit lumea sportului, la finalul anului trecut.

"Vreau să subliniez încă o dată că nicio altă echipă nu a îndeplinit cerinţe atât de stricte ca sportivii ruşi. Sportivii niciunei alte ţări nu au fost supuşi unor teste atât de numeroase", a declarat Alecsandr Jukov, preşedintele Comitetului Olimpic Rus.

Între timp, s-au făcut ultimele pregătiri înainte de ceremonia din această noapte, care va semăna cu celebrul carnaval de la Rio. Agenţii de pază de pe stadionul Maracana au fost nevoiţi să taie lacătul unei porţi de acces, după ce au pierdut cheia. Iar mulţi dintre cei veniţi să asiste la competiţie şi-au început sejurul cu o aşteptare de câteva ore la cozile pentru ridicarea biletelor rezervate online.

Azi-noapte, celebra statuie Iisus Mântuitorul, care domină oraşul Olimpiadei de pe muntele Corcovado, a fost iluminată în culorile steagului brazilian. Iar torţa şi-a continuat periplul. Pentru câteva ore, a fost purtată chiar pe valuri de un surfer profesionist. Surfingul a devenit sport olimpic şi va fi inclus în competiţiile oficiale din 2020.

Stadioanele olimpice de la Beijing şi de la Atena s-au colorat în culorile competiţiei din Brazilia, iar în Japonia, gazda ediţiei de peste patru ani, un zgârie nori a fost luminat în culorile drapelului brazilian.