În perioada regimului comunist (2001-2009), au fost puse la cale două forme de crimă organizată, săvârşite prin intermediul sistemului judecătoresc, cu participarea complicitară a altor instituţii-piloni ai statului (Procuratura Generală, Centrul Anticorupţie, Banca Naţională, CNPF): preluări masive de proprietăţi prin atacuri raider şi spălări de bani prin băncile moldoveneşti.  
 
În perioada actualei guvernări (2010-2014) aceste două fenomene criminale au luat o amploare înspăimântătoare: atacurile raider au cuprins 80% din sectorul bancar şi de asigurări al Moldovei, iar spălările de bani din Rusia, sesizate de instituţiile americane şi europene încă din 2009, au ajuns la zeci de miliarde de dolari. După cum veţi vedea mai jos, ambele tehnologii criminale folosesc acelaşi grup de judecători corupţi, sunt săvârşite prin aceleaşi metode şi tertipuri şi au aceiaşi beneficiari.

Ca cetăţean al Republicii Moldova, iar apoi şi în calitate de avocat al drepturilor omului, fără vreo apartenenţă politică sau de altă natură, mă văd obligat să vă sesizez cu privire la starea actuală a acestor fenomene criminale cu caracter sistemic din Republica Moldova.

CAPTURAREA INSTITUŢIILOR STATULUI

Pe baza partajărilor politice obscure între partidele de la guvernare, profanându-se dezideratul separaţiei puterilor în stat, instituţii fundamentale (politice, economice şi de drept) şi, în mod special, procuratura, sistemul judecătoresc şi cel financiar-bancar au ajuns să fie controlate politic şi să acţioneze la comanda şi în beneficiul exponenţilor mafiei locale şi internaţionale.

Este deja de notorietate că pe lângă o serie de ministere şi Banca Naţională (BNM), Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Procuratura Generală (PG) şi chiar sistemul judecătoresc, în mod secret, sub şantajul alierii cu Partidul Comuniştilor, au fost partajate politic, direct sau indirect Partidului Democrat (PD), supranumit şi partidul şantajului, şi sunt controlate personal de Vladimir Plahotniuc, eminenţa cenuşie a guvernării comuniste, vicepreşedinte al PD, ex-vicepreşedinte al Parlamentului şi al Consiliului de reformare a instituţiilor de drept în actuala guvernare.

Perioada ultimilor 4 ani a fost marcată de preluarea (inclusiv prin atacuri de tip raider, de sorginte rusească) a unor afaceri private şi de stat, din domenii importante ale economiei naţionale, precum cel bancar şi al asigurărilor, energia, transporturile, metalele, alimentele indispensabile, media, serviciile aeroportuare, etc., monopolizarea şi transmiterea lor frauduloasă sub controlul unor structuri din Federaţia Rusă, precum şi de imense spălări de bani a unor entităţi din aceiaşi ţară sau zone offshore.

Toate acestea s-au realizat fie prin decizii politice (luate adesea cu complicitatea tacită a opoziţiei comuniste), fie prin acte judecătoreşti trucate, emise la comandă de instanţele judecătoreşti aservite, fie prin acţiunile sau inacţiunile BNM, CNPF, CNA, PG, SIS.

PRELUAREA SISTEMULUI FINANCIAR BANCAR PRIN ATACURI DE TIP RAIDER (2010-2013)

Din lipsă de spaţiu, nu voi reitera informaţiile privind întregul proces de preluare a controlului asupra băncilor şi companiilor de asigurări în 2010 sau 2011, a condamnărilor criminale a victimelor atacurilor raider, expuse anterior în Memoriile şi Apelurile publice şi scrisorile adresate instituţiilor internaţionale, considerând edificator Memoriul Public din 13.09.2012 (anexa A). Voi menţiona de asemenea că, reieşind din declaraţia Secretarului Comisiei Parlamentare Securitate Naţională, Apărare şi Ordine Publică (anexa B), bazată pe informaţiile angajaţilor SIS:

dezmăţul îi are drept beneficiari finali pe V. Plahotniuc şi V. Platon; 

a fost pus în aplicare cu concursul şi pe baza unor scheme ale judecătorului din partea R. Moldova la CEDO, Mihai Poalelungi, până la desemnarea acestuia ca preşedinte al CSJ;

preluările criminale de proprietăţi au fost realizate de un grup de judecători ce au acţionat la comanda lui V. Platon, a finului de cununie al lui V. Plahotniuc, D. Damir, a preşedintelui judecătoriei Centru, Ion Ţurcanu, al judecătoriei Buiucani, Oleg Sternioală şi al Judecătoriei Botanica, Ion Druţă;

preluarea pachetelor de acţiuni de la firmele ce le deţineau legal şi protejarea celor ce se făceau vinovaţi de ilegalităţi s-a făcut cu complicitatea Băncii Naţionale a Moldovei, CNPF, Procuratura Generală şi Procuratura Anticorupţie, CSJ şi CSM - controlate politic de Vladimir Plahotniuc;

iar la întoarcerea sa de la Strasbourg, Mihai Poalelungi(actual preşedinte al CSJ) a continuat să presteze servicii de logistică şi consultanţă beneficiarilor atacurilor raider, indicând asupra modului în care urma a se proceda, astfel încât victimele atacurilor raider să nu-şi mai poată recupera proprietăţile pierdute prin instanţele de judecată din Moldova, dar şi să fie condamnate definitiv la închisoare, amânând prin influenţa pe care o are şi examinarea dosarelor în instanţele internaţionale.

Finalitatea crimelor din cadrul procesului unitar de preluare sub control a sistemului financiar-bancar - în care oameni de afaceri şi societăţi din Moldova şi din alte state europene, peste noapte, pe bază de contracte şi creanţe fabricate, cu firme offshore şi ruseşti, cu implicarea şi atragerea unor indivizi dubioşi, inclusiv urmăriţi penal, au fost devalizaţi de acţiunile celor mai importante bănci, doar pe baza unor proceduri judecătoreşti simplificate şi a complicităţii instituţiilor menite să contracareze acest dezmăţ - este cunoscută opiniei publice naţionale, dar şi celei internaţionale (prin intermediul ambasadelor şi altor instituţii acreditate).

Dacă investitorii străini, cu sprijinul şi sub presiunea organismelor internaţionale şi a guvernelor ţărilor lor de origine şi-au recuperat investiţiile şi s-au retras din R. Moldova, atunci acţionarii autohtoni la băncile şi companiile de asigurări devalizate (ex. Victor şi Viorel Ţopa), împreună cu rudele şi avocaţii lor sunt în continuare hărţuiţi şi persecutaţi, condamnaţi arbitrar în dosare fabricate, distribuite contra cost unor judecători servili, fără probe materiale şi martori, fără asigurarea dreptului la apărare, cu ascunderea expertizelor instituţiilor internaţionale şi a interceptărilor ilegale, cu trucări de registre şi probe şi chiar în lipsa materială a dosarului.

Aflarea acestora în libertate, dar şi în viaţă, se datorează refugierii într-un stat al Uniunii Europene şi eşuării tentativelor aservitelor autorităţi moldoveneşti de extrădare şi întemniţare, soldate cu calificarea dată de către instituţiile internaţionale abilitate acestui proces similar cazului Magnitsky din Rusia, ca fiind un proces politic.

Ca urmare, procurori şi judecători controversaţi din cadrul instituţiilor controlate de PD şi personal de Plahotniuc au recurs la noi dosare penale de o absurditate inimaginabilă, urmărind arestarea celor devalizaţi şi a membrilor familiilor lor, drept răzbunare pentru demascarea monitorizatului de Interpol, purtător a cel puţin două identităţi concomitente în diferite state (Plahotniuc, Ulinici), drept comanditar – beneficiar al atacurilor raider din R. Moldova (confirmat şi pe baza deciziilor Curţilor de Justiţie de la Londra şi Edinburgh), precum şi pentru denunţarea publică a lui V. Plahotniuc, ca beneficiar al preluării în perioada comunistă, a frecvenţei terestre de patrimoniu cu acoperire naţională de la Televiziunea Română, făcută de ruda prin alianţă cu familia Ţopa, Răzvan Paveliu.

CAZ EMBLEMATIC: BANCA DE ECONOMII - PE MÂNA STRUCTURILOR RUSEŞTI ŞI OFFSHORE ca URMARE a ATACului RAIDER

Voi exemplifica doar cu o schema pe care, după ce am demascat-o autorităţilor coercitive ale statului şi CSM, a fost confirmată şi de corespondenţa secretă a Ministrului Justiţiei cu Consilierul în domeniul Apărării şi Securităţii Naţionale, Secretarul Consiliului Suprem de Securitate a Statului (anexa C). Prin aceasta operaţiune, structuri din zone offshore şi din Federaţia Rusă, bănuite, potrivit presei, de spălări de bani şi în cazul Magnitsky, cu complicitatea activă a judecătorilor Gheorghe Marchitan (judecătoria Căuşeni), Garri Bivol (judecătoria Centru), Victor Orândaş şi Natalia Plugari (Judecătoria Economica de Circumscripţie), menţionaţi în Declaraţia Secretarului Comisiei Parlamentare Securitate Naţională, Apărare şi Ordine Publică şi una duplicitară (cu acţiuni şi inacţiuni) a BNM, CNPF, CNA, PG şi a SIS, au preluat fraudulos controlul asupra Băncii de Economii (BEM).

Iniţial, în perioada mai-iulie 2011, pe baza unor scheme elaborate, potrivit ofiţerilor SIS şi Secretarului Comisiei Parlamentare Securitate Naţională, Apărare şi Ordine Publică,de către ex-judecătorul CEDO, M. Poalelungi, consilierul de odinioară al lui Plahotniuc, actual preşedinte al CSJ, prin ordonanţe judecătoreşti trucate (judecător Marchetan), 18,5 % de acţiuni ale BEM şi cotele-părţi de 100% din capitalul social ale societăţilor oamenilor de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa au fost date companiei offshore „Rietel Limited”, înregistrată în Noua Zeelandă, care, imediat a doua zi le cedează tot prin acte judecătoreşti moldoveneşti (judecător Garry Bivol), societăţii „Lectom Ltd” înregistrată în Regatul Unit al Marii Britanii, apoi (după 5 zile) se lichidează şi este radiată din registru.

In octombrie 2011 - ianuarie 2012, victimile atacurilor raider Victor şi Viorel Ţopa, împreună cu juristul Vladimir Morari sunt condamnaţi penal, iar la scurt timp, pe baza unor ordonanţe judecătoreşti identice, secrete (judecători Victor Orândaş şi Natalia Plugari), societăţile lor („Zilena Com” SRL şi „Minerva” SRL vor fi împovărate artificial, supuse insolvabilităţii şi lichidării la solicitarea companiilor offshore „Albany Insurance Inc” şi „Augela Systems LLP”, iar acţiunile lor bancare, divizate farmaceutic, în mod egal, sub cuantumul de 5% al cotei substanţiale, stabilite de Lege, au fost transmise în proprietatea unor companii ruseşti: OOO „Energoremservis” (4,635%), ZAO „Yurenergo EES” (4,635%), OOO „Dimitrovskaia Energeticeskaia Kompania” (4,635%) şi OOO „TopEnergoAudit” (4,635%).

Ordonanţele criminale datate dubios (nu neapărat emise atunci) cu 7 şi 12 martie 2012 (Notă: la 06.03.2012, ca măsuri de contracarare a ilegalităţilor judecătoriilor economice, au fost adoptate modificările la lege ce limitau competenţa Judecătoriei Economice de Circumscripţie, iar la 13.03.2012 acestea intrau în vigoare prin publicare), erau „întemeiate”, la fel ca şi precedentele pe născocite relaţii contractuale între diverse societăţi ruseşti şi din zone offshore, cu diverşi fidejusori moldoveni, dar artificial create şi datate în aceeaşi perioadă, toate având acelaşi obiect inventat - achiziţionarea de utilaj tipografic şi poligrafic şi câte o pătrime din pachetul de acţiuni drept garanţie a neexecutării obligaţiilor.

În pofida acestor evidenţe flagrante de furt, a comunicatului Ministerului Finanţelor (mai puţin controlat de PD), din 18.04.2012, conform căruia „instituţiile statului au considerat transferul de acţiuni drept unul netransparent şi suspicios”, la 27.04.2012, guvernatorul Băncii Naţionale (controlată de PD şi Plahotniuc) va informa că „BNM a anulat decizia care prevedea blocarea dreptului de vot al unui grup de acţionari minoritari ce deţin 18,45% din acţiunile Băncii de Economii… întrucât toate procedurile legale de înregistrare a cotelor de participare în capitalul acţionar al Băncii de Economii au fost finisate pe parcursul ultimelor trei săptămâni."

Presa va titra imediat: „Raiderii” au devenit acţionari cu acte în regulă la Banca de Economii, ministrul justiţiei, sesizat oficial, public şi în particular despre acţiunile judecătorilor raider, cei ce în paralel spălau dubioase miliardele ruseşti, protejând indivizii promovaţi de şeful SIS din perioada comunistă, va omite să iniţieze proceduri disciplinare, chiar şi asumate prin hotărâri ale CSM (spre exemplu nr.490/25 din 24.07.20 12), iar CNPF, CNA, PG şi SIS vor rămâne impasibile pe parcursul a 4 ani de zile în speranţa oarbă de prescriere a faptelor, deşi stabilirea beneficiarului final al atacurilor raider şi al condamnărilor ilegale este un exerciţiu relativ simplu.

În septembrie 2013, pe baza unor decizii politice dubioase, netransparente, păguboase, adoptate cu concursul opoziţiei comuniste, printr-o emisie suplimentară de acţiuni la valoarea nominală de peste 7 ori mai mică, chiar decât cea intrinsecă, decisă cu votul reprezentanţilor statului şi ai minoritarilor frauduloşi, cota de participare a statului în BEM, de 56% a fost artificial micşorată până la 33%, iar cea a structurilor offshore şi ruseşti sporită direct proporţional, ca urmare a renunţului ad-hoc de participare a statului.

Apelurile publice ale acţionarilor devalizaţi, ale societăţii civile şi chiar ale instituţiilor internaţionale au fost ignorate atât de către instituţiile abilitate CNPF, CNA, PG şi SIS, cât şi de întreaga guvernare declarată democratică.

SPĂLĂRI DE ZECI DE MILIARDE PRIN JUSTIŢIE, ÎN ACEEAŞI PERIOADĂ (2010-2013)

În paralel cu preluarea de proprietăţi şi condamnarea penală arbitrară a victimelor atacurilor raider, în circuit au fost puse zeci de ordonanţe judecătoreşti similare, inclusiv false, construite în mod identic pe tranzacţii şi creanţe vădit născocite între firme offshore şi ruseşti implicate şi în atacurile raider, în vederea spălării banilor ruseşti. Potrivit datelor obţinute de la exponenţi ai serviciilor abilitate ale statului, inclusiv specializate cu combaterea acestor crime, aceste ordonanţe judecătoreşti, ilegale şi false, cumulează peste 30 de miliarde de dolari SUA şi poartă pe ele numele mai multor judecători, inclusiv judecătorii raider ce au devalizat şi condamnat la comandă sau au admis cererile lui Plahotniuc de apărare a onoarei şi demnităţii, după ce a fost demascat de victime, inclusiv pe baza deciziilor Curţilor de Justiţie de la Londra şi Edinburgh, ca beneficiar al atacurilor raider.

SESIZĂRILE PRIVIND SPĂLARILE DE BANI - IGNORATE AIDOMA CELOR PRIVIND ATACURILE RAIDER

În momentul în care, în virtutea preocupărilor mele de apărare a victimelor atacurilor raider, Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, mi-a devenit cunoscut că aceiaşi judecători-raider, Orândaş, Bivol, Marchetan şi alţii, pe bază de ordonanţe trucate, semnate în perioade şi chiar zile identice (ex. 12 martie 2012) cu cele emise în atacurile raider, spală miliarde de dolari prin intermediul aceloraşi companii-raider, ca „Albany Insurance Inc” sau ”Augela Systems LLP”, OOO „Energoremservis” sau OOO „Dimitrovskaia Energeticeskaia Kompania” am sesizat în mod particular factorii de decizie din cadrul Procuraturii şi ai Ministerului Justiţiei, solicitându-le intervenţia lor şi a instituţiilor reprezentate. Recunosc, am mizat zadarnic pe cunoaşterea acestora de până la desemnarea lor ca înalţi funcţionari şi pe înţelegerea lor a ceea ce înseamnă drepturile omului, statul de drept şi interesul naţional.

Ca urmare, încă în vara anului 2013, prin intermediul presei am tras semnale de alarmă că JUSTIŢIA MOLDOVENEASCĂ A DEVENIT UN RECIPIENT DE SPĂLARE A BANILOR MAFIEI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE, solicitând public ministrului justiţiei (în mod formal, în afara controlului PD) să facă o inventariere a dosarelor de prădare a bugetului de stat şi a celor de spălare a banilor mafiei prin justiţia moldovenească, avertizând şi cu privire la pericolul fraudării următoarelor alegeri, inclusiv pe baza acestor bani.

La fel ca şi în cazul atacurilor raider, nici-o instituţie abilitată expres prin dispoziţiile art.10 alin.(1) al Legii nr.190 din 26.07.2007 cu prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului - CNA, BNM, CNPF, Ministerul Justiţiei, etc. - nu a reacţionat nici pe parcursul, nici după realizarea lor, deşi spălările de bani se desfăşoară de ani de zile în tandem cu atacurile raider, iar protagoniştii, inclusiv judecătorii criminali sunt cunoscuţi şi tragerea lor la răspundere e doar o chestiune de voinţă.

Dimpotrivă, crimele au continuat şi după aceasta, iar judecătorii-raider şi spălători de bani ai mafiei continuă să activeze, plătiţi din fonduri de stat şi occidentale, mită oligarhică şi rusească, promovaţi în funcţii administrative şi ierarhic superioare, sau în cel mai rău caz pentru unii dintre ei, lăsaţi să plece nepedepsiţi din sistem, cu remunerări din aceleaşi surse.

MIMAREA INVESTIGĂRII SPĂLĂRII BANILOR

Abia la sfârşitul lunii martie 2014, opinia publică va afla de pe site-ul CSJ, despre faptul că în calitate de preşedinte al CSJ şi membru de drept al CSM, Mihai Poalelungi ar fi convocat în şedinţă de urgenţă preşedinţii instanţelor de judecată din ţară, urmare a informaţiilor cu privire la suspectarea unor judecători de participare în schemele de spălare a banilor din Federaţia Rusă, prin intermediul procedurilor judiciare simplificate (procedura în ordonanţă) şi că tot el a decis crearea imediată a unui grup de judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, care vor generaliza soluţiile judecătoreşti adoptate.

Forţat de presa de investigaţie, tot Poalelungi, după aproape o lună de la afişarea comunicatului pe site-ul CSJ, şi după 4 ani de spălări imense de bani, va informa opinia publică că prin judecătoriile din Moldova sau spălat 18,5 miliarde de dolari, că, abia cu câteva zile în urmă, CNA ar fi intentat un dosar penal şi că cele mai multe ordonanţe judecătoreşti (4) ar fi fost emise de către judecători ai Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie.

Realitatea însă îl contrazice chiar şi la statistică, întrucât lideră incontestabilă la acest capitol, depistată chiar de către Direcţia specializată a CSJ, este Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, condusă de finul său de cununie ca vicepreşedinte şi actual preşedinte (cu cel puţin 12 ordonanţe), urmată de judecătoria Centru, mun. Chişinău, condusă de protejaţii săi, Ion Ţurcanu şi Ecaterina Palanciuc (cu cel puţin 7 ordonanţe).

Trecând peste inadvertenţele premeditate specifice preşedintelui CSJ, surprins în această ipostază în mai multe rânduri, inclusiv atunci, când învinuit de participarea la o întâlnire de punere la cale a schemelor raider, a minţit public că ar fi lipsit din ţară, constat cu îngrijorare că după preluări de bănci şi companii de asigurări fără precedent, şi spălările de bani de o amploare de zeci şi sute de ori mai mare sunt tolerate de instituţiile abilitate ale statului, capturate de oligarhie, iar investigarea lor este mimată şi muşamalizată în mod sfidător, de o manieră similară atacurilor raider din aceeaşi perioadă.

În cunoştinţă de cauză, CSM-ul şi, în mod special, membrii de drept - Procurorul General, Ministrul Justiţiei sau Preşedintele CSJ, ezită în mod dubios să introducă în agenda forului de autoadministrare a judecătorilor chestiunea analizării notei informative elaborate de Direcţia specializată a CSJ pe marginea acestor imense spălări de bani şi cea a sancţionării disciplinare şi penale a judecătorilor-spălători de bani pentru ilegalităţile grave, deja stabilite.

INTERVENŢIA INSTITUŢIILOR INTERNAŢIONALE ÎN VEDEREA COMBATERII ATACURILOR RAIDER ŞI A SPĂLĂRILOR DE BANI ŞI SANCŢIONAREA FĂPTUITORILOR ESTE O NECESITATE STRINGENTĂ

În pofida numeroaselor rapoarte ale instituţiilor internaţionale specializate, privind imense spălări de bani, parte din ele în mod direct conectate cu structurile criminale, printre care şi cele din cazul Magnitsky, asupra căruia UE si SUA şi-au şi expus poziţia tranşantă, până în prezent nu au fost luate masuri practice, punitive (sancţiuni), deşi se cunosc numele judecătorilor din Moldova, a capilor instituţiilor de stat complicitare şi a celor în interesul cărora au acţionat.

În consecinţă, aflaţi la adăpostul instituţiilor coercitive ale statului captiv, ei beneficiază din plin de lipsa sau întârzierea sancţiunilor internaţionale în materie de spălări de bani şi alte crime economice. În cercurile lor obscure, dar - şi mai grav - şi în societate deja, această stare în care au fost surprinse instituţiile internaţionale, preocupate de activităţi geopolitice de salvare a Republicii Moldova împotriva presiunilor politice şi economice ruseşti, este tratată ca un suport tacit oferit infractorilor, în special, sistemului judecătoresc, complice pe întreaga sa verticală la crimele grupării politico-criminale care a capturat statul Republica Moldova.

Conştientizând, cu o perfidie de cea mai joasa speţă, ca în mod iminent crimele lor vor ajunge odată obiect de examinare în instanţele europene, instituţiile, funcţionarii şi judecătorii moldoveni încearcă din răsputeri să ascundă urmele crimelor comise, canalizând parcursul lor pe o albie a injustiţiei, spre o zona pe care o putem numi eufemistic cerc vicios, drum fără ieşire sau impas. Crearea intenţionata, cu bună ştiinţă a unor etape noi în această epopee a dezmăţului si desfrâului corupt nu are o altă „raţiune” decât încurcarea, încâlcirea iţelor, schimbarea permanenta a direcţiei pentru a pierde urmele faptelor si a schemelor frauduloase.

Iată de ce, fiind siguri de faptul că sancţionarea oficială a beneficiarilor acestui dezmăţ şi a sculelor lor în Republica Moldova nu are nicio şansă în imediata perspectivă şi că aceasta poate veni doar din exterior, acolo unde criminalii îşi dosesc identităţile şi proprietăţile jefuite, iar odată cu aceasta va surveni şi urmărirea şi condamnarea penală a tuturor celor ce se joacă cu sorţi şi destine omeneşti, fie ei comanditari, procurori sau judecători executanţi,sunt nevoit să vin cu acest apel.

Ataşând drept dovadă anexele A, B, C menţionate în text, precum şi Nota informativă privind examinarea cauzelor în procedură de urgenţă ce vizează încasarea unor sume considerabile de la agenţii economici străini (anexa D), un document dosit la ora actuală de autorităţi pentru a trage de timp şi a nu face publice rezultatele unor crime economice fără precedent, având trecută şi lista judecătorilor spălători de bani ce suplineşte varianta moldovenească a listei Magnitsky, difuzată deja de presă şi societatea civilă,

SOLICIT

INVESTIGAREA DE URGENŢĂ A FAPTELOR DE CĂTRE INSTITUŢIILE INTERNAŢIONALE ABILITATE ŞI SANCŢIONAREA JUDECĂTORILOR, A CAPILOR INSTITUŢIILOR COMPLICITARE ŞI A CELOR, ÎN INTERESUL CĂRORA AU FOST SĂVÂRŞITE ATACURILE RAIDER ŞI SPĂLĂRILE DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI.

- Organizaţiei Naţiunilor Unite
- Congresului Statelor Unite ale Americii
- Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
- Comisiei Uniunii Europene
- Parlamentului Republicii Federale Germania
- Băncii Mondiale
- Fondului Monetar Internaţional
- Instituţiilor mass media independente.