Concluzia ultimei săptămâni, poate nu neapărat nouă pentru unii, este că Vlad Filat este prost. A mai demonstrat asta când a pierdut bătălia cu Vlad Plahotniuc în 2013 și a fost demis din funcția de premier. Popularitatea sa personală a scăzut enorm și la fel s-a întâmplat și cu cea a PLDM-ului. Formațiunea nu și-a revenit nici până astăzi. Dovadă sunt rezultatele alegerilor: de la 506,000 de voturi în 2010 la 322,000 de voturi în 2014. Asta înseamnă 200,000 de alegători pierduți: o cifră enormă, mai mult decât a luat PL-ul. Ce-a făcut Filat atunci, în 2013, după ce și-a pierdut fotoliul de premier? S-a ”răzbunat” demițându-l pe Plahotniuc din funcția de prim vice-președinte al Parlamentului. Șefia guvernului vs. o poziție în prezidiul Parlamentului – e destul de clar cine a câștigat. În timp ce ponderea electorală a liberal-democraților a scăzut spectaculos, PDM-ului lui Plahotniuc a continuat să crească, după cum ne spune clișeul, încet, dar sigur: de la 219,000 de voturi în 2010 la 252,000 în 2014.
Leancă a fost un fel de colac de plutire pentru PLDM: era mai ”curățel” decât Filat, era unul din puținii miniștri apreciați, politica externă fiind una din puținele reușite ale Cabinetului Filat, și a reușit să-și păstreze imaginea bună chiar și la șefia Guvernului. Mulți au votat PLDM anume pentru Leancă: într-o situație în care nu aveai cu cine să votezi, Leancă părea cea mai decentă alegere. Și asta în pofida faptului că scandalul legat de concesionarea Aeroportului și BEM s-au întâmplat anume în timpul mandatului său. Lumea a ales să creadă și să spere în Leancă, ignorând multe lucruri, pentru că lumea avea nevoie să creadă și să spere în cineva.
Apoi Filat a decis să-și bage piciorul în ”prietenul său Iurie”, alegând să propună pentru funcția de premier un alt ”prieten” – Chiril Gaburici, cu un trecut cel puțin la fel de dubios ca al lui Filat însuși. Presa a scris despre legăturile lui Gaburici cu fiul lui Voronin, renumitul Olejka, sugerând chiar că premierul desemnat era omul de legătură al lui Olejka la Baku. Firește, e o candidatură care pare să fie pe placul PCRM-ului. Poate chiar prea mult.
Însă argumentul că sunt necesare și voturile PCRM-ului nu explică satisfăcător situația actuală. PCRM-ul, ca și PLDM-ul, e foarte interesat ca să nu se ajungă la alegeri anticipate întrucât ambele formațiuni sunt în declin. La noile alegeri, Dodon cu siguranță va mai rupe o bucată zdravănă din electoratul comunist. Puterea de negociere a lui Voronin era limitată: putea fi încolțit, strâns cu ușa, impus să cedeze mai mult. Și asta în condițiile în care chiar nu se putea în ruptul capului o coaliție cu PL. Filat putea și trebuia să obțină mai mult de la Voronin bătrân care se teme de următoarele alegeri, de la un PCRM dezertat periodic de câte un membru de seamă și căzut în umbra lui Dodon.
Și totuși Filat a ales un premier care pare să fie cel puțin la fel de apropiat lui, cât și comuniștilor – șeful de la Moldcell care în 2009 a acceptat să oprească semnalul de telefonie mobilă în timpul protestelor anticomuniste, adică protestele de care a profitat Filat pentru a ajunge la putere.
De ce? Pentru că Filat e prost și gândește mic: Leancă devenea prea popular, ori lui Filat nu-i place să stea în umbră. Orgoliul lui cere autoritate și anume autoritate publică: el nu se poate mulțumi nici măcar cu penumbra din care controlează Plahotniuc PDM-ul. Filat vrea să fie clar cine-i ”șăfu”. Orgoliul acesta e, firește, însoțit de teamă, de frica omului mic ajuns într-o poziție mare. Așa că ”al nostru Vlad Filat” preferă să rămână șeful unui partid în declin, să-și alieneze alegătorii, să cedeze o bună parte din puterea și influența reală în stat comuniștilor și democraților. Și pentru că e prost, toate mișcările sale au fost scurse presei cu mult timp înainte ca el să le facă – ”candidatul G” al lui Ghimpu și chiar numele lui Gaburici anunțat de portalul lui Usatîi – și Filat le-a făcut oricum.
Firește, unii îl văd pe Filat ca un mafiot care împletește diverse scheme și jocuri politice cinice și probabil au dreptate. S-ar putea ca într-adevăr Leancă să-i fi încurcat lui Filat să-și facă mendrele necurate prin Guvern, deși Leancă însuși nu-i nici pe departe îngerul pe care-l consideră unii. Cert e că deși Filat o fi un mafiot și uneltitor politic, este unul prost.
P.S.: Cât despre Ghimpu și PL care, după ce nu l-au votat pe Leancă, s-au declarat indignați de jocurile lui Filat și susținători ai lui Leancă, acum liberalii par dispuși să-l voteze și ei pe Gaburici. Ghimpu a cerut azi dimineață un singur lucru: să facă și el parte din alianță, adică un loc pentru PL la treuca puterii. Dacă pentru asta trebuie votat Gaburici – nicio problemă. Ghimpu uită însă că acum, dacă Gaburici are sprijinul comuniștilor, votul PL-ului este mult mai puțin important și necesar sau, pe șleau, mai ieftin decât înainte. Între timp, Plahotniuc, demonizat de unii până la idolatrizare, pare a fi cel mai șmecher de pe Bîc și își reconfirmă porecla de Păpușar. Acum, toată lumea a uitat că Ministrul Economiei propus de PDM, monsieur Bride, este șeful companiei care a auditat ”băncile lui Shor”.
Eugen Muravschi
