Actuala guvernare a renunţat la ideea depunerii cererii de aderare la Uniunea Europeană pentru a împiedica Bruxellesul să intervină în scandalul legat de Banca de Economii. Depunerea unei cereri de aderare, indiferent de finalitate, ar oferi UE pârghii suplimentare pentru a interveni în procesele interne din Moldova. Concluziile se conţin în studiul semnat de expertul de la IDIS Viitorul, Leonid Litra.
 
„Odată depusă, cererea de aderare ar fi oferit UE un instrument puternic de a interveni în dosare importante în Moldova. (…) Afirmaţia pe ton brutal a preşedintelui PD, Marian Lupu, secondată şi de PLDM prin Valeriu Streleţ, precum că Moldova nu trebuie să depună cererea de aderare pe motiv că va primi un răspuns negativ şi că „trebuie de aplecat urechea la sfaturile celor din Europa” este un semnal clar că Moldova nu doreşte o avansare a relaţiei cu UE”, afirmă expertul de la IDIS Viitorul.
 
Potrivit expertului, depunerea cererii de aderare la UE şi obţinerea unui rezultat pozitiv este aproape în totalitate dependent de voinţa Chişinăului, care urmează s-o susţină prin reforme concrete în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, dar şi printr-o anchetă credibilă în dosarul Băncii de Economii.
 
„Dacă Moldova va depune cererea de aderare, va trebui să răspundă la chestionarul Comisiei Europene ca să determine cât de mult se racordează criteriilor de la Copenhaga, aşa cum au făcut statele din Balcani atunci când au primit statutul de candidat. Politic, asta înseamnă că Chişinăul acceptă prioritatea Bruxelles-ului în materie de politică internă, lucru care ar fi total inacceptabil pentru Chişinău în condiţiile în care ar avea o agendă dublă”, mai spune Leonid Litra.
 
Potrivit expertului, în ultimele luni, procesul de integrare europeană a devenit unul secundar. Leonid Litra consideră că PLDM şi PD au renunţat la obiectivele proeuropene inclusiv de dragul comuniştilor, pentru „a acomoda PCRM în coaliţia creată pentru ca ultimul să-şi poată păstra electoratul şi să-şi apere poziţia expusă în electorală”.